Proiectul merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis şi ar putea intra în vigoare abia la începutul săptămânii viitoare.

Cât timp durează starea de alertă

Potrivit formei finale a legii, aşa cum a ieşit din dezbaterea Parlamentului, starea de alertă se poate declara pe o perioadă care nu poate fi mai mare de 30 de zile şi poate fi prelungită, de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

Şi încetarea stării de alertă se poate face înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când se stabileşte că nu mai este necesară menținerea unui răspuns.

Cum se decide dacă se impune starea de alertă

  • amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, județean sau național
  • intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate;
  • insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;
  • densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;
  • existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.

Măsuri ce pot fi luate în starea de alertă şi care restrâng drepturile cetăţenilor

  1. evacuarea temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată
  2. acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoanele și animale afectate
  3. restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise
  4. restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite
  5. interzicerea ieșirii din zonele stabilite și, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice
  6. restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite
  7. închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat
  8. limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici
  9. participarea cetățenilor și a operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale.

Ce contravenţii sunt sancţionate în perioada stării de alertă

Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă:

  • neluarea de către conducătorii serviciilor de asistență socială, a măsurilor referitoare la adaptarea programului de lucru sau la permanentizarea activității
  • neluarea de către conducătorii autorităților sau instituțiilor la nivelul cărora sunt constituite centrele operative pentru situații de urgență a măsurilor pentru permanentizarea activității acestora
  • neexecutarea măsurilor stabilite referitoare la evacuarea temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată, de către personalul instituțiilor și autorităților publice desemnate să pună în aplicare aceste măsuri
  • împiedicarea de către orice persoană fizică a executării măsurilor de evacuare temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată
  • împiedicarea de către orice persoană fizică a distribuirii ajutoarelor de primă necesitate pentru persoanele și animale afectate
  • nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor
  • nerespectarea de către persoanele fizice, a măsurilor de izolare la domiciliu
  • nerespectarea interdicțiilor stabilite de a organiza mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise
  • participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori la întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, interzise
  • desfășurarea de către organizatori a unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, ori a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, cu nerespectarea măsurilor stabilite conform art. 5 alin. (4) lit. a);
  • circulația persoanelor, pietonală sau cu vehicule, în locurile și, după caz, în intervalele orare în care aceasta a fost interzisă sau restrânsă
  • nerespectarea de către persoanele fizice a interdicției de ieșire din zonele stabilite în conformitate cu art. 5 alin. (4) lit c), sau încălcarea intervalelor orare în care este permisă ieșirea din aceste zone
  • nerespectarea de către persoanele fizice a interdicției de ieșire din clădirile, localitățile sau zonele geografice în care a fost instituită carantina
  • nerespectarea de către operatori a măsurilor stabilite referitoare la restrângerea sau interzicerea transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul ori încălcarea intervalelor orare în care acestea nu sunt permise.

Contravențiile se sancționează cu amendă de la 500 de lei la 2.500 de lei, pentru persoane fizice şi cu amenzi între 3.000 şi 15.000 de lei, pentru firme.

 
 

Urmărește-ne pe Google News