Execută pedepsele în libertate persoanele care au primit pedepse cu suspendare și cei care au fost eliberați condiționat. Aceștia sunt obligați să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune, să declare unde locuiesc, unde lucrează și ce surse de venit au.
Unii dintre condamnații care au primit pedepse cu închisoare, dar executarea a fost suspendată, sunt obligați, prin decizia instanțelor, să execute muncă în folosul comunității, în locuri stabilite de autoritățile locale.
România a intrat, de luni 16 martie, în stare de urgență, pentru a doua oară în ultimii 30 de ani. Timp de 30 de zile vor fi luate măsuri excepționale, inclusiv limitarea unor drepturi și libertăți fundamentale, ca urmare a creșterii cazurilor de infecții cu coronavirus și pentru a evita ”extinderea masivă” indicată de evaluările făcute de specialiști.
Unele dintre aceste măsuri se referă și la executarea pedepselor.
Pe durata stării de urgență se suspendă supravegherea persoanelor care execută pedepsele în libertate, acestea nemaifiind obligate să se prezinte la Serviciul de Probațiune și nici să primească vizitele consilierului de probațiune, scrie în decretul emis luni de președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial.
De asemenea, se suspendă obligațiile celor condamnați care execută pedeapsa în libertate de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială.
Și în cazul persoanelor cărora instanțele le-au înlocuit o amendă neplătită cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității li se suspendă executarea măsurii pe durata stării de urgență.
”Pentru situațiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgență, în raportul final se face mențiune despre imposibilitatea obiectivă de executare”, mai scrie în decret.
Printre cei condamnați care au fost obligați prin deciziile instanțelor să facă muncă în folosul comunității sunt și foși parlamentari, foști primari, medici, cadre didactice, polițiști și vedete din showbiz.
Serviciul de Probațiune are ca scop reabilitarea socială a infractorilor și diminuarea riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni. Ofițerul de probațiune verifică dacă un condamnat care execută pedeapsa în libertate îndeplinește obligațiile impuse prin deciziile instanțelor, inclusiv dacă sunt prestate zilele de muncă în folosul comunității.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro