Murim de două ori mai mulți decât media europenilor de boli ce pot fi tratate sau prevenite

Raportul este realizat de experţi ai OCDE şi ai Observatorului European de Sisteme şi Politici de Sănătate (OESPS). Aceştia pregătesc anual, în colaborare cu Comisia Europeană, un set de 30 de profiluri de țară, care acoperă toate statele membre ale UE, inclusiv Islanda și Norvegia. 

Profilurile publicate luni se concentrează în special pe felul în care pandemia a afectat starea sănătăţii în diferite ţări. 

Există şi un pronunţat decalaj între sexe la acest capitol: femeile trăiesc cu aproape 8 ani mai mult decât bărbaţii.

La nivel naţional, bolile cardiovasculare rămân cauza principală de mortalitate, pe când cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces oncologic. 

Iată câteva concluzii din raportul OCDE:

Cifrele uriaşe la decesele din boli care pot fi prevenite sau tratate arată o performanţă slabă a sistemului de sănătate 

La mortalitate care poate fi prevenită, România este pe locul 3 în UE. Această rată este dată mai ales de decese prin boli cardiovasculare, cancer pulmonar şi mortalitate asociată alcoolului.

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Carenţele majore în abilitatea sistemului de sănătate de a furniza tratament corespunzător şi în timp util sunt reflectate de ratele înalte de mortalitate din boli tratabile precum boala cardiacă ischemică (infarctul, care este considerat şi prevenibil, şi tratabil), AVC, pneumonie şi cancer colorectal. 

Mortalitatea din cauze tratabile include şi cancerele de prostată şi de sân, care ar putea răspunde la tratament. 

În ceea ce priveşte mortalitatea din cauze tratabile, România are o cifră dublă faţă de UE: 210 cazuri la 100.000 de locuitori, faţă de 92 în UE. 

Şi înaintea pandemiei, sănătatea publică era subfinanţată şi cu performanţe scăzute. România este pe penultimul loc în UE la cheltuieli de prevenţie şi pe ultimul loc la cheltuieli cu asistenţa primară.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

Românii îşi asumă multe comportamente riscante pentru propria sănătate

Aproape jumătate din decesele care au avut loc în România în 2019 pot fi atribuite factorilor de risc comportamentali, printre care fumatul, dieta nesănătoasă, consumul de alcool şi activitatea fizică scăzută (sedentarismul).

Factorii de mediu precum poluarea aerului contribuie, de asemenea, la un număr considerabil de decese. 

Dieta nesănătoasă, inclusiv consumul redus de fructe şi legume şi aportul crescut de sare şi zahăr, a fost implicată într-un sfert din toate decesele din România din 2019 (25% faţă de media UE de 17%). 

Peste trei sferturi din adulţii din România nu consumă nici măcar un fruct pe zi. Tot cam la fel de mulţi nu mănâncă legume în mod regulat. 

Mai puţin de 2 din 5 din adulţii români declară că fac săptămânal activitate fizică moderată: cea mai mică proporţie din UE. În schimb, unul din 5 români spune că fumează zilnic. 

Şi în ceea ce priveşte consumul alcoolului, cifrele sunt alarmante. În medie, mai mult de o treime din adulţii români au un episod de consum excesiv de alcool („binge drinking”) cel puţin o dată pe lună. Aceasta este una din cele mai mari rate din UE (35%  în România, faţă de media UE de 19%).

Recomandări

Instalații de pom din comunism se vând pe internet cu sute de lei. „Chiar și în ochii tinerilor pot părea cool și unice” I Interviu

Poluarea aerului, în forma particulelor fine de materie şi expunerii la ozon, a contribuit la aproximativ 7% din decesele petrecute în România, în 2019 (peste 17.000 de morţi), o proporţie mult mai mare decât media ţărilor europene (4%). În majoritatea cazurilor, poluarea aerului contribuie la decese din boli respiratorii sau cardiovasculare şi la unele tipuri de cancer. 

Peste o zecime din totalul cheltuielilor de sănătate în România este plătită din buzunar pe medicamente

În 2019, 18,9% din totalul cheltuielilor de sănătate în România au fost plăţi din buzunarul pacienţilor, iar această proporţie rămâne relativ neschimbată din 2005 şi, în acelaşi timp, este peste media UE: 15,4%.

La capitolul plăţi din buzunar domină cheltuielile pe produse farmaceutice, ceea ce poate limita accesul la medicamente esenţiale.

Pandemia a adus o regresie la nevoi de sănătate neacoperite

Aproximativ 4,9% dintre români raportaseră nevoi medicale nesatisfăcute în 2019, al treilea procent din UE după Estonia şi Grecia, însă o rată care se înjumătăţise după ce atinsese un maximum de 12,2% în 2011.

Important de semnalat însă sunt şi diferenţele între persoane cu diferite categorii de venituri. Doar 1,6% din cei cu veniturile cele mai mari au avut nevoi medicale neacoperite, faţă de 8% în rândul celor cu veniturile cele mai scăzute.

Cererea de asistenţă medicală pentru COVID şi introducerea de restricţii pe timpul pandemiei au întârziat consultaţiile şi tratamentul pentru alte afecţiuni şi au crescut astfel nivelurile de nevoi medicale neacoperite. 

În România, soluţia consultaţiilor prin telemedicină nu a fost aşa consistent implementată ca în alte state UE. 

În multe zone rurale, serviciile medicale lipsesc sau sunt sub necesar, iar românii care locuiesc acolo suferă din cauza accesului inegal şi distribuirii inechitabile a resurselor umane din domeniul medical pe teritoriul ţării. Accesul slab la servicii de sănătate este exacerbat şi de o deficitară infrastructură de transport. 

Asigurarea de personal medical suficient rămâne una din cele mai mari provocări în sănătatea din România

Cea mai mare provocare în a răspunde la pandemia de COVID, pentru sistemul medical din România, a fost asigurarea de suficient personal de specialitate. Medicii şi asistenţii ATI au fost cel mai greu de găsit.

În primăvara lui 2020, profesionişti sanitari din alte specialităţi au fost transferaţi spre secţiile şi saloanele de COVID şi ATI, însă aceasta nu era o soluţie sustenabilă pe termen lung. 

România a angajat şi a pregătit mai mult personal medical şi a creat 2.000 de locuri de muncă temporare. Au fost finanţate bonusuri şi alte stimulente în bunuri şi servicii pentru a atrage profesionişti. Totuşi, lipsurile de dinaintea pandemiei au persistat, în special după toamna lui 2020. 

„Când a venit iarna şi numărul infecţiilor a început din nou să crească, inclusiv în rândul personalului medical, au fost provocări în menţinerea personalului la numere potrivite, iar acest lucru a subminat accesul bolnavilor la servicii medicale de calitate”,  mai arată raportul OCDE. 

Raportul poate fi consultat în întregime aici.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro