Statele baltice sunt sceptice cu privire la leadership-ul Europei Occidentale: „Dacă nu acționați, este doar retorică”

O autonomie strategică pentru Europa

Președintele francez Emmanuel Macron promovează conceptul de „autonomie strategică” pentru Europa. Această viziune implică o capacitate de apărare independentă și o agendă politică proprie, fără necesitatea aprobării americane.

Însă țările baltice – Lituania, Letonia și Estonia – nu sunt pregătite să renunțe la modelul actual de apărare transatlantic, chiar și în contextul unei conduceri imprevizibile a SUA sub președinția lui Donald Trump.

Eitvydas Bajarunas, ambasador în Ministerul de Externe al Lituaniei: „Regiunea noastră – istoric dependentă de legăturile transatlantice puternice – se confruntă acum cu un peisaj geopolitic în schimbare, în care angajamentele SUA față de NATO și securitatea europeană sunt din ce în ce mai nesigure”.

Bajarunas a adăugat: „Sunt de acord cu ideea unei apărări europene mai puternice, dar suntem în dezacord cu conceptul de «autonomie strategică». Acesta nu este obiectivul nostru”.

NATO rămâne opțiunea preferată pentru statele baltice

Încă de la sfârșitul Războiului Rece, țările baltice și Polonia au considerat că aderarea la NATO, sub conducerea SUA, este cea mai bună garanție de securitate împotriva Rusiei.

Recomandări

Candidații ratați, recuperați de Marcel Ciolacu. Locuri călduțe și bine remunerate, oferite recompensă pentru eșecul în alegeri

Vecinătatea cu Rusia și Belarus face ca aceste țări să fie extrem de vulnerabile în cazul prăbușirii sistemului actual de securitate.

După invazia rusă în Ucraina din 2022, SUA au suplimentat prezența militară în Europa cu 20.000 de soldați. În 2024, se estimează că aproximativ 14.000 de militari americani sunt staționați în Polonia, 1.000 în Lituania și 700 în Estonia.

Deși aceste efective sunt relativ mici, prezența lor asigură că orice atac asupra acestor țări ar implica o confruntare directă cu forțele SUA.

Îngrijorări privind politica SUA

Există temeri că administrația Trump ar putea retrage trupele suplimentare trimise de președintele Biden, în încercarea de a îmbunătăți relațiile cu Rusia.

Declarațiile lui Trump privind refuzul de a apăra aliații NATO care nu își respectă obligațiile financiare au stârnit îngrijorare, chiar dacă Polonia și statele baltice se numără printre cei mai mari contributori la bugetul alianței.

Aceste țări plănuiesc să își majoreze bugetele de apărare la peste 5% din PIB în anii următori, dar ar întâmpina dificultăți majore într-o confruntare directă cu Rusia.

Dilema europeană: autonomie strategică sau realități geopolitice

Emmanuel Macron a declarat recent că Europa trebuie să „redescopere gustul pentru risc, ambiție și putere” și să renunțe la „vasalitatea fericită” față de SUA.

Recomandări

Trump a început războiul comercial total cu tarife cuprinse între 10 % și 49 %: „Ne-au răvășit fabricile, am fost jefuiți. E ziua în care vom face America din nou bogată” I VIDEO

Această viziune contrastează cu abordarea premierului britanic Keir Starmer, care dorește consolidarea apărării europene fără a rupe legăturile cu Washingtonul.

Polonia și statele baltice susțin întărirea capacităților de apărare europene și au arătat interes pentru propunerea lui Macron de extindere a umbrelei nucleare franceze.

Unii analiști consideră că schimbarea politicii externe americane ar putea fi un semnal de alarmă pentru Europa.

Fostul ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a avertizat într-un interviu: „Dacă Europa nu se trezește acum, am putea fi nevoiți să o declarăm moartă”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Letoniei a declarat: „Recunoaștem necesitatea ca Europa să își asume mai multe responsabilități și să contribuie mai mult la securitatea transatlantică. Este nevoie de o conducere europeană mai puternică pentru securitatea Europei”.

Totuși, puține state sunt dispuse să renunțe complet la legăturile transatlantice.

Limitele apărării europene

Statele baltice sunt sceptice față de conceptul de „autonomie strategică” europeană din cauza lipsei unui angajament clar al Europei în domeniul apărării.

Un diplomat lituanian a remarcat: „Din păcate, inițiativele europene de apărare au fost adesea doar discuții sau planuri ambițioase, dar fără o implementare concretă”.

Recomandări

Cine plătește fraudarea alegerilor. Nouă angajați dintr-o primărie, pe cale să-și piardă serviciul fiindcă au furat pentru edil și șeful de CJ

În 2024, doi politicieni baltici au preluat poziții-cheie în politica externă și de securitate a UE: Kaja Kallas din Estonia ca Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Andrius Kubilius din Lituania, în calitate de comisar pentru Apărare.

Urmărește-ne pe Google News