„Această decizie nu a fost luată cu ușurință și reflectă preocupările Statelor Unite referitoare la siturile UNESCU, precum și nevoie de reformare fundamentală a organizațieinesco, nevoia de reformă fundamentală în cadrul organizației”, se arată într-o declarație transmisă să Departamentului american de Stat.
Aceștia au anunțat că directorul general al UNESCO, Irina Bokova, a fost notificată oficial cu privire la decizia luată de SUA și că aceasta va intra în vigoare pe data de 31 decembrie.
Statele Unite și-au suspendat încă din anul 2011 contribuția financiară la bugetul UNESCO, pentru a protesta față de primirea Palestinei ca membru cu drepturi depline în această organizație.
SUA speră, totuși, să rămână un stat non-membru, observator, pentru a contribui în probleme importante precum libertatea presei și protecția patrimoniului mondial.
Statele Unite s-au mai retras odată din organizație în timpul administrației Reagan, în 1984. Atunci, Ronald Regan a susțintut că UNESCO este părtinitoare în favoarea Uniunii Sovietice. Președintele George W. Bush a revenit în 2002 în cadrul organizației. Statele Unite au încetat să finanțeze Unesco în 2011, după ce organizația a acceptat Palestina ca membru.
Un exemplu de caz în care UNESCO ar fi luat o decizie anti-Israel a fost anul acesta în luna iulie, când a decis să includă orașul Hebron, din Cisiordania, în Patrimoniul mondial, declarându-l zonă protejată și sit de o valoare excepțională.
În timp ce palestinienii au salutat decizia UNESCO, premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit-o “O altă decizie delirantă a UNESCO”.