Statele Uniunii Europene au căzut de acord asupra reformei drepturilor de autor

Un număr de 19 țări au votat proiectul, în vreme ce șase au fost împotrivă, iar trei s-au abținut.

Anterior, între statele care s-au opus reformei au fost Italia, Finlanda, Suedia, Luxemburg, Polonia și Olanda. De asemenea, Belgia și Slovenia s-ar fi abținut, iar Estonia ar fi argumentat anterior că nu a putut avea un punct de vedere deoarece guvernul său tocmai a fost învestit, mai scrie sursa citată.

Protejarea domeniului vs ”privatizarea cenzurii”

UE vrea să protejeze industriile creative, de la muzicieni și jurnaliști până la arhitecți și scriitori. Aceste domenii au anual o cifră de afaceri de 915 miliarde de euro și peste 11,65 milioane de angajați.

În esență, două sunt principalele modificări. Google, Facebook și celelalte companii din domeniul IT vor trebui să semneze acorduri de licențiere cu deținătorii drepturilor de proprietate intelectuală.

A doua modificare o constituie instituirea unor filtre care să blocheze automat încărcarea de conținut protejat de drepturile de copyright.

Google, Facebook și alte organizații care militează pentru libertatea internetului susțin că noua lege practic ”privatizează cenzura”, în vreme ce marea majoritate a trusturilor de presă din Europa susțin măsurile deoarece asta le-a aduce o mai mare putere de negociere cu giganții internetului.

Recomandări

Cum au ajuns piața și supermarketul jucători politici. Florin Dumitrescu, antropolog: „Echipa lui Georgescu instrumentalizează un tip de naționalism banal” | Interviu

Exemplul industriei muzicale

Grupurile media dau ca exemplu sectorul muzical, unde platformele digitale precum Spotify sau Deezer plătesc artiștii și casele de discuri pentru a putea folosi piesele lor.

România deține președinția Consiliului Uniunii Europene în primele șase luni din acest an.

Urmărește-ne pe Google News