Adriana Săftoiu afirmă într-o interpelare adresată Ministerului Educației Națională că educația sexuală continuă să fie un subiect ”controversat”, în ciuda faptului că această educație este extrem de importantă pentru dezvoltarea psihologică, mentală și socială a elevilor.
Parlamentarul atrage atenția că materia ”Educație pentru sănătate”, care se predă la clasele I-XII, este opțională, la decizia școlii.
”Prin urmare, nu este, de obicei, alegerea elevilor de a studia Educația pentru sănătate, ci mai degrabă o decizie administrativă a directorului școlii.
În România se înregistrează o treime din numărul nașterilor la fete cu vârste sub 15 ani, din întreaga Uniune Europeană
Aceasta prezintă cifre statistice care demonstrează efectul negativ al lipsei educației sexuale în rândul tinerilor. Astfel, în România se înregistrează o treime din numărul nașterilor la fete cu vârste sub 15 ani, din întreaga Uniune Europeană, adică 676 de născuți-vii, reprezentând 34,73 % din UE, și aproape o treime din totalul nașterilor la fete de 15 ani, în UE (28,43%.
Rata natalității la tinerele sub 20 de ani este cea mai ridicată în Uniunea Europeană (14,07% în 2015). Potrivit EUROSTAT, numai în 2015, 9.291 de fete au născut, iar 676 dintre acestea aveau vârsta dub 15 ani. Multe dintre mamele minore aveau mai mult de un copil înainte de a împlini vârsta de 18 ani. Din dele 9291 de mame-copii, 1.072 erau la a doua naștere și 98 dintre ele, la a treia naștere.
Mai puțin de 6% dintre elevii români studiază în școală ”Educația pentru Sănătate”
Potrivit deputatului PNL, Educația în domeniul sănătății sexuale și reproductive, în școli, este oferită la scară redusă, în țara noastră și nu există nici o evaluare publică a impactului, în condițiile în care mai puțin de 6% dintre elevi studiază în școală ”Educația pentru Sănătate”, o materie opțională, care conține câteva informații despre sex și sănătate reproductivă.
Deputatul PNL vine și cu propuneri pentru autorități: introducerea educației obligatorii pentru sănătate sexuală și reproductivă în școli, realizarea conținutului cursului de educație sexuală bazat pe dovezi, sensibil la dimensiunea de gen, nediscriminatoriu și în conformitate cu standardele internaționale, precum și includerea subiectelor, precum orientarea sexuală, normele de gen, identitatea de gen, prevenirea sarcinii nedorite, într-un mod corect și nediscriminatoriu, în programa școlară.
Adriana Săftoiu vorbește și despre instruirea și educarea corespunzătoare a cadrelor didactice privind educația sexuală și crearea unei rețele naționale de educatori în domeniul educației sexuale.
Ce spune Ministerul Educației: Rolul părinților este unul foarte important în educația sexuală a tinerilor
Potrivit răspunsului Ministerului Educației, programa școlară pentru disciplina opțională ”Educație pentru sănătate” a fost aprobată în 2004, și cuprinde o serie de referiri la educația sexuală, pe teme specifice, precum:
- Planuri de viitor: familie, relații sociale, impactul vieții sexuale asupra viitorului
- Sarcina nedorită și avortul: riscuri, planificarea familială
- Sănătatea reproducerii și a familiei ( Comportament sexual responsabil; Infecții cu transmitere sexuală; Planuri de viață – familie, relații sociale, impactul vieții sexuale asupra viitorului; Concepția și sarcina- riscurile sarcinii în pubertate și adolescență, pentru mamă și copil, Sarcina nedorită și avortul – servici sociale, planificarea familială, consiliere; Violență în sexualitate, abuzul sexual, Pornografia și prostituția, Legislația privind sexualitatea, Diagnoza prenatală.
Ministerul menționează că rolul părinților este unul foarte important, accentuând nevoia de cooperare între școală, familie și comunitate, atunci când sunt concepute sau implementate programe de educație sexuală.
”În acest context, educația pentru familie devine un pilon important în formarea elevilor, în perioada adolescenție, care poate fi abordat în cadrul curricumului, la decizia școlii, prin oferta națională de discipline opționale sau prin propunerea de opționale la nivelul școlii.
Ministerul mai precizează că ”segmentul de opționalitate constituie cadrul legitim de introducere și de studiere în școală, în anumiți ani de studiu, a unei tematici pe un anumit domeniu, care corespunde cel mai bine nivelului de vârstă a elevilor și interesului acestora”.
În plus, se arată că este nevoie și de implicarea altor structuri, precum medicul de familie, medicul de medicină școlară, asistența medicală comunitară sau asistența socială, dar și ONG-urile, care să asigure nivelul de informare, educare și specializare în domeniu.
”În prezent se află în curs de elaborare noi planuri cadru de învățământ pentru ciclul liceal”, mai anunță Ministerul, care precizează că propunerile vor fi supuse consultării publice, și abia apoi validate de comisiile ministeriale.
Citește și: ANALIZĂ | România nu are bani de penitenciare, dar vrea să dea un miliard de euro pe Cartierul Justiției