Statul a dat, statul a luat. Fiscul cere înapoi aproape jumătate din ajutoarele date oamenilor în pandemie

Florea Constantinescu este un taximetrist din Timișoara. Lucrează pe persoană fizică autorizată (PFA), pentru că așa este practica în meseria sa. Anul trecut, nu a mai lucrat cinci luni, din cauza interdicțiilor și a faptului că românii se temeau de contractarea noului coronavirus.

În această perioadă, a primit de la stat aproape 15.000 de lei drept ajutoare. Acum se plânge însă că trebuie să dea înapoi aproape jumătate din sumă.

Motivul: trebuie să achite contribuție socială, contribuție de sănătate și impozit pe venit.

El se întreabă acum statul de ce nu a reținut la sursă contribuțiile și taxele.

Anul trecut m-am încadrat și am beneficiat de acele ajutoare. În această categorie sunt și alții, precum avocați, cântăreți, restaurante etc. Am stat acasă cinci luni, cu venit zero. Acum, aud că statul ne ia înapoi aproape jumătate. Noi am primit acești bani de la stat, iar acesta nu a spus nimic la început. De ce nu am fost notificat? De ce nu au tras taxele direct din acea sumă?

Florea Constantinescu:

Acesta a precizat că a primit timp de două luni câte 4.072 de lei, iar alte trei luni câte 2.120 de lei pe lună. În total, circa 14.500 de lei.

Impozitul pe venit este 10%, contribuția de sănătate tot 10%, iar contribuția socială (pentru pensii – n.r.) este de 25%, astfel că acum trebuie să dea înapoi la stat în jur de 6.000 de lei.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Consultant fiscal: beneficiarii trebuie să plătească

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că acesta trebuia să depună Declarația unică până pe data de 25 mai, unde trebuie să raporteze Fiscului toate veniturile încasate, inclusiv cele primite de la stat. Mai departe trebuie plătite dările la stat.

„Fie că a primit șomaj tehnic, fie a beneficiat de reducerea timpului de lucru (legea Kurzarbeit – n.r.), trebuie să fie declarate. Mai exact, trebuia până pe 25 mai. Și da, se plătesc atât contribuții sociale, contribuții de sănătate și impozit pe venit”, a declarat Bența pentru Libertatea.

Coproducție între Ministerul Muncii și cel al Finanțelor

Acesta dă vina tot pe stat pentru faptul că nu au fost reținute la sursă sumele datorate.

Inițial, în nebunia din aprilie anul trecut, autoritățile au promis că Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor face o procedură de compensare a contribuțiilor sociale. Aceasta a apărut abia în decembrie 2020 și a rămas că fiecare trebuie să își declare sumele în declarația unică.

Adrian Bența:

Instituțiile trimit de la una la alta

Peste 1,3 milioane de români au beneficiat anul trecut de măsura șomajului tehnic, scria în 2020 Digi24, care cita date ale ANOFM. Prin această măsură, Guvernul a acoperit 75% din salariul angajaților cu contracte de muncă suspendate temporar.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

De asemenea, Guvernul a susținut 41,5% din salariul de bază pentru angajații care au revenit din șomajul tehnic.

O altă măsură luată în pandemie a fost „Legea Kurzarbeit”, prin care patronii puteau reduce cu până la 80% timpul de muncă al angajaților, cu acordarea unei indemnizații de 75% pentru salariul aferent orelor reduse.

Libertatea a întrebat oficial Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii de ce nu au fost reținute la sursă sumele.

Ministerul Muncii a răspuns că a redirecționat solicitarea către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Ministerul Finanțelor.

ANOFM a transmis că puțin peste 3 milioane de români au beneficiat de măsura șomajului tehnic, iar 48.000 de măsura reducerii timpului de lucru.

Reprezentanții instituției au precizat însă că un angajat poate fi beneficiar timp de mai multe luni, astfel că numărul total este mult mai mic.

Ministerul Finanțelor nu a răspuns până acum întrebărilor Libertatea.

Urmărește-ne pe Google News