Statul român pregătește noi scumpiri la energia electrică: trecem la neutralitatea climatică cu 5 ani mai devreme decât ne permite UE

Conform Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), pus în dezbatere de Ministerul Energiei, anul trecerii la neutralitate climatică este acum 2045, în loc de 2050.

Prețuri-record la echilibrare

Modificarea vine în contextul în care închiderea unor capacități pe cărbune și creșterea ponderii energiei regenerabile au dus la prețuri-record în vara și toamna acestui an pe piața de echilibrare a electricității.

Aceasta a consemnat prețuri de 60.000 de lei pe MWh, iar în data de 17 octombrie s-a ajuns inclusiv la un preț de aproape 190.000 de lei pe MWh, conform site-ului de specialitate E-nergia.ro.

Proiecte, pe hârtie

Reporterul Libertatea a întrebat Ministerul Energiei de ce a fost ales 2045 drept an-țintă, și nu 2050, așa cum dă posibilitatea legislația europeană.

Oficialii instituției au răspuns că respectarea noului termen asumat este fezabilă în contextul eliminării cărbunelui din mixul energetic, măsură deja prevăzută în legislație și asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Astfel, atingerea țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în orizontul anului 2045 este posibilă în contextul eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic, proces derulat, în conformitate cu prevederile OUG nr. 108/2022, având un calendar asumat prin PNRR. În același timp, în 2030, capacitatea instalată de tip SRE (energie regenerabilă – n.r.) va ajunge la 72,5% din totalul capacității instalate la nivelul Sistemului Energetic Național (SEN)”, spune Ministerul Energiei.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri parlamentare primele trei locuri: PSD – 31,4%, AUR – 19,7%, USR – 13%. Ce alte partide mai depășesc pragul de 5%

„Concret, în 2030, sunt estimate a fi în funcțiune parcuri fotovoltaice de 8,2 GW (comparativ cu 1,8 GW în 2022) și centrale eoliene cu o putere instalată de 7,3 GW (comparativ cu 3 GW în 2022). În plus, după 2036, centralele pe gaze naturale vor trebui să utilizeze un procent minim de 50% și până la 100% de gaze verzi”, mai spun responsabilii ministerului condus de Sebastian Burduja.

Activiștii de mediu atacă avizele în instanțe

Instalarea noilor capacități „verzi” este însă complicată. De exemplu, planul de a construi la Arad cel mai mare parc eolian din Europa, cu o capacitate de 1.000 MW și investiții de 800 de milioane de euro, a fost blocat recent în instanță.

Concomitent, organizația de mediu Greenpeace a atacat în instanță avizele Ministerului Culturii pentru proiectul de extracție a gazelor Neptun Deep din Marea Neagră.

Problema factorului de capacitate

Capacitatea de 8,2 GW fotovoltaici înseamnă 8.200 MW, adică de aproape 6 ori mai mult decât reactoarele nucleare de la Cernavodă, în vreme ce fermele eoliene de 7,3 GW înseamnă 7.300 MW.

Problema este că, dacă reactoarele nucleare produc energie continuu, adică în bandă, fermele eoliene și solare nu produc decât atunci când bate vântul și e soare.

Recomandări

Două ținte de mici dimensiuni, identificate în spațiul aerian de la Marea Neagră. Suspiciuni de război electronic împotriva României

Practic, pentru a produce aceeași cantitate de energie din nuclear trebuie să instalezi de trei ori mai multe centrale eoliene și de aproape cinci ori mai mult în fotovoltaic.

Dezechilibre scumpe

Concomitent, cu cât mai multe capacități regenerabile instalate, cu atât crește prețul energiei folosite pentru rezolvarea dezechilibrelor. Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a avertizat deja asupra acestui lucru încă din această vară.

Ministerul Energiei susține că va exista o creștere graduală a prețului la energie până în 2030, dar dă vina pe investițiile în centralele pe gaze pentru asta.

Până la 1 aprilie 2025 prețul energiei plătite de populație și firme este plafonat, dar această plafonare nu va exista. Eliminarea plafonării va duce, la rândul său, la o altă creștere de prețuri, separată de scumpirile generate de tranziția verde.

Pregătirea economiei durează 25-30 de ani

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că, la nivel teoretic, ar trebui ca prețurile să fie mai mici în 2045, deoarece combustibilii fosili se vor scumpi ca urmare a atingerii vârfului de producție.

Recomandări

Prea bătrân pentru a-ți găsi un prieten în hipermarket

Însă acesta spune că sistemul energetic nu este pregătit pentru revoluția „verde”, nici economia.

„Problema este pregătirea sistemului. Să convertești economia pentru a trece de la gaze și cărbune la energie regenerabilă este nevoie de 25-30 de ani. Practic, noi ar trebui să fim mult mai fâșneți decât au arătat cercetătorii în laborator. Și știm deja cum funcționează statul român când trebuie să gândească în avans”, avertizează Chisăliță.

Cum e la alții

În timp ce România promovează energia eoliană și regenerabilă în baza PNRR, alte țări și-au schimbat deja optica, după ce invadarea Ucrainei a dus la creșterea masivă a prețurilor energiei.

Germania și Polonia au anunțat extinderea duratei de viață a centralelor pe cărbune, în vreme ce în Statele Unite există un reviriment al centralelor nucleare. Acestea urmează să alimenteze vastele centre de date ale Microsoft, Google și Amazon pentru inteligența artificială.

Minerii au protestat recent în fața Ministerului Energiei, în timp ce investițiile promise la Complexul Energetic Oltenia au întârzieri față de planul anunțat inițial.

Copilul cu multe moașe

Întrebat cine este exact autorul includerii anului 2045 în loc de 2050, Ministerul Energiei spune că a existat un grup de lucru interinstituțional, din care fac parte: Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei, Ministerul Cercetării, Ministerul Muncii, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Comunelor, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Institutul Național de Statistică (INS), Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Transelectrica, Transgaz.

Comisia Europeană a vrut „ambiție”

Concomitent, Ministerul Energiei arată c-a respectat indicațiile transmise de Comisia Europeană.

„De asemenea, proiectul PNIESC actualizat a fost supus analizei preliminare a Comisiei Europene, care a transmis o serie de comentarii și observații ce au vizat necesitatea creșterii nivelului de ambiție pentru atingerea țintelor comunitare în materie de climă și energie”, conform răspunsului instituției.

Am redus deja cu două treimi emisiile

Conform strategiei pe termen lung a României pentru reducerea gazelor cu efect de seră – România Neutră 2050, publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2023, țara noastră emitea 225.000 de kilotone de dioxid de carbon în 1990. Comparativ, în 2019, cantitatea s-a redus până la 85.000 de kilotone.

România și-a redus astfel deja emisiile cu 63%, dar nu atât prin modernizare, cât prin închiderea marii industrii și a termocentralelor.

UE produce doar 8% din emisiile lumii

Uniunea Europeană produce doar 8% din gazele cu emisii de seră la nivel mondial, în vreme ce China este cel mai mare poluator global, cu 31%, potrivit Agenției Naționale de Științe a Australiei.

În fapt, China produce mai mult decât SUA (14%), UE și India (8%) la un loc.

Urmărește-ne pe Google News