Statul român deschide un nou ICR, la Tokyo. Soția ambasadorului, favorită la șefie. Patapievici: „ICR nu trebuie să funcționeze ca o anexă a ambasadei”

Informația privind înființarea unui sediu ICR în Tokyo a fost anunțată în premieră de către președintele Klaus Iohannis, în timpul vizitei pe care a desfășurat-o în Japonia la începutul acestei săptămâni. 

Mihaela Dranga a mai lucrat în cadrul ICR. A ocupat funcția de director adjunct la sediul din Varșovia în aceeași perioadă (2013-2021) în care soțul său reprezenta România în Polonia tot în calitate de ambasador. 

Anterior, potrivit singurelor informații publice, de pe Linkedin, Mihaela Dranga a lucrat la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, vreme de trei ani, în perioada 2008-2011. Soțul era ambasador în Belgia la acea vreme.

Crește numărul angajaților ICR

În ședința de joi, 9 martie, Guvernul a aprobat hotărârea de înființare a filialei din Japonia, unde vor lucra opt angajați. Guvernul condus de Nicolae Ciucă va înființa și noi posturi de conducere pentru filialele Institutului Cultural Român (ICR) din Beijing, Istanbul și Madrid. Așadar, numărul posturilor alocate institutelor culturale românești din străinătate va crește de la 122 la 133.

Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern, asumată de Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe, înființarea ICR Tokyo va contribui la „valorificarea acordurilor bilaterale și a formatelor de cooperare existente, sprijinirea creșterii relevanței culturii și civilizației românești în spațiul asiatic, consolidarea palierului cultural și științific aferent relațiilor bilaterale româno-nipone”. 

Surse din ICR spun că planul este ca filiala din Tokyo să fie inaugurată până în toamnă. Aceleași voci susțin și că sumele investite vor fi semnificative și că o asemenea ideea a avut și scriitorul Horia Roman Patapievici, pe vremea când a condus institutul (2005-2012), însă a renunțat tocmai din cauza costurilor. 

Patapievici: „Costurile sunt justificate dacă există un interes real pentru promovarea culturii române”

Contactat de Libertatea, Patapievici a confirmat că motivul principal pentru care a abandonat demersul a fost de ordin financiar. „Al doilea motiv a fost că funcționarea unui ICR la Tokyo trebuie corelată cu alte centre culturale din zona Orientului Îndepărtat, adică trebuie să ai o bază și în China, la Beijing, unde trebuie să ai un ICR care să funcționeze nu ca o anexă a Ambasadei României, ci ca un veritabil institut cultural. Pentru mine atunci constrângerile au fost bugetare, dar a contat și faptul că trebuia construită mai întâi o arhitectură culturală pentru acea zonă”, a explicat filosoful. 

Între timp, statul român a deschis, în 2015, un sediu ICR și la Beijing. Libertatea a arătat că statul român achitase din 2020 și până în septembrie 2022 peste jumătate de milion de euro chirie pentru sediul din China, deși din 2019 acolo nu a mai avut loc niciun eveniment cultural, iar în perioada august 2020 – august 2022 nu a existat niciun angajat. În prezent, filiala din Beijing e condusă de istoricul Liviu Țăranu, un apropiat al PNL. 

Patapievici a adăugat că sumele investite în înființarea unei filiale ICR la Tokyo sunt justificate, atât timp cât există un interes real pentru promovarea culturii române pe piața respectivă. 

„O cheltuială de tipul acesta, justificată, implică reușita prezenței pe acele piețe culturale a culturii române. Prezența pe o piață străină se construiește prin acțiuni, nu e un decret pe care îl dai. E o gândire mai complexă, nu votezi pur și simplu un buget și de mâine te prezinți acolo”, a încheiat scriitorul. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro