Statul român, obligat de judecători să despăgubească doi lideri MISA, achitați în procesul care a durat 17 ani. Gregorian Bivolaru cere și el daune morale

• Nicolae Catrina, președintele Asociației Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), a dat în judecată statul român la Tribunalul Cluj. Instanța a stabilit că procesul ar fi trebuit să dureze 9 ani, astfel că daunele acordate lui Catrina – 5.000 de euro – au fost calculate la anii stabiliți ca fiind tergiversare.
• Tribunalul București, în schimb, i-a acordat lui Petru Roșu, instructor de yoga în cadrul MISA, atât cât a cerut: 40.500 de euro. 
• Procesul lui Gregorian Bivolaru se judecă la Tribunalul Sibiu și nu a fost încă finalizat. Bivolaru are două procese câștigate împotriva României la CEDO, în urma cărora i s-au acordat 1.000, respectiv 1.200 de euro daune morale.

Cronologia „Dosarului MISA” deschis în 2004

Cronologia dosarului în care 21 de yoghini MISA au fost acuzați de procurorii DIICOT că au transformat așezămintele de meditație spirituală în locuri de corupere și exploatare sexuală, că au promovat în cărți ideologie fascistă sau că o zi aniversară a liderului Gregorian Bivolaru a fost transformată într-un spectacol sexual grotesc la Sala Palatului se întinde pe aproape 17 ani. 

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

18 martie 2004: au loc percheziţii la mai multe imobile din Bucureşti, iar procurorii deschid un dosar penal pentru trafic de persoane, constituire de grup infracțional organizat, promovarea ideologiei fasciste. 

14 iunie 2007: sunt trimiși în judecată 21 de inculpați, în frunte cu Gregorian Bivolaru, Nicolae Catrina și Petru Roșu, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul București.

27 martie 2009: Înalta Curte de Casație și Justiție decide strămutarea dosarului de la București la Tribunalul Cluj, la cererea inculpaților.

11 februarie 2015: Tribunalul Cluj a decis achitarea tuturor celor 21 de inculpați. Motivele invocate de instanță: faptele s-au prescris sau nu erau prevăzute de legea penală. Motivarea completă poate fi citită aici.  

4 octombrie 2016: Curtea de Apel Cluj admite apelul procurorilor și dispune rejudecarea dosarului, pe motiv că instanța de fond nu a desfăşurat o cercetare judecătorească efectivă, iar hotărârea nu a fost motivată. 

17 ianuarie 2020: După rejudecare, Tribunalul Cluj dispune pentru a doua oară achitarea tuturor inculpaților și încetarea procesului penal pentru că a intervenit prescripția răspunderii pentru toate infracțiunile deduse judecății.

16 februarie 2021: Curtea de Apel Cluj menține hotărârea tribunalului, soluția de achitare rămâne definitivă.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Au cerut daune morale

În iunie 2022, doi dintre inculpații din dosar au dat în judecată statul român,  acuzând autorităţile judiciare că nu au luat măsuri eficiente pentru a asigura judecarea cauzei într-un termen rezonabil. Este vorba de Nicolae Catrina, președintele Asociației MISA, și instructorul de yoga Petru Roșu. 

Primul s-a adresat Tribunalului Cluj, unde a depus împotriva statului român o „acțiune în răspundere delictuală”, cel de-al doilea la Tribunalul București, unde a cerut „reparații prejudicii erori judiciare”.

În ambele dosare a fost invocat același lucru: „constatarea nerespectării termenului rezonabil al soluționării dosarului” și au solicitat „repararea prejudiciului cauzat de soluționarea într-un termen nerezonabil”. Cele două spețe au avut un parcurs diferit și s-au soluționat la o lună distanță.

Voluntariatul yoga vs binefacerile civile

În acțiunea depusă în instanță, Petru Roșu acuză că „au fost puse în mişcare forţe speciale şi un uriaş aparat de acuzare şi propagandă” care să compromită mişcarea spirituală și că procurorii au ignorat regulile specifice modului de viață al unei comunităţi spirituale.

A menționat că în imobilele pe care el le-a pus la dispoziție celor care practicau meditația spirituală se realizau activităţi de autogospodărire și că acţiunile erau asemănătoare voluntariatului. 

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

„Atunci când un latifundiar din România a cumpărat case pentru oamenii defavorizaţi sau când unele mănăstiri au creat centre de cazare pentru copiii abandonaţi, toată presa a vorbit în termeni elogioși despre aceste fapte; însă, când yoghinii au dorit să realizeze acelaşi lucru, doar într-o altă formă, aceasta a fost considerată trafic de persoane, pentru simplul fapt că acele persoane au participat la buna gospodărire a acelor imobile”, a invocat Petru Roșu în acțiunea înaintată Tribunalului București.

A acuzat, de asemenea, că presa a alimentat societatea cu „clişeele şi stereotipurile nefaste, discriminatorii, dispreţuitoare, referitoare la tot ceea ce ţine de MISA”.

Dincolo de percepția referitoare la MISA, Petru Roșu s-a plâns judecătorilor că a avut foarte mult de suferit, iar cei 17 ani în care a avut calitate de inculpat i-au creat „un imens prejudiciu de imagine” . În special, din perspectiva meseriei de terapeut pe care o practică în prezent.

Introdus în registrul agresorilor sexuali „din eroare”

A precizat, de asemenea, că s-a simțit umilit atât pe durata procesului, cât și după soluționarea acestuia. Petru Roșu a relatat judecătorilor că în luna iulie 2021 a fost căutat acasă de polițiști, „care au afirmat pe un ton ridicat, care a permis ca vecinii să audă dialogul”, că este înregistrat în baza de date a celor care au „violat minori” şi că trebuie să se prezint la poliție pentru a fi fotografiat, amprentat și pentru a i se recolta probe ADN. 

„A fost necesar să efectuez mai multe drumuri în Bacău pentru a depune cerere la Serviciul cazier judiciar IPJ Bacău prin care am solicitat înlăturarea din registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, având în vedere că fusesem înregistrat în această baze de date din eroare, deoarece nu fusesem condamnat în cadrul procesului penal în care avusesem calitatea de inculpat”, a explicat Petru Roșu.

40.500 de euro daune

Motivând că au fost 17 ani de stres continuu, marcați de o erodare psihică şi teama că ar putea ajunge după gratii, Petru Roșu a solicitat judecătorilor să oblige statul român să îi plătească 40.500 de euro daune morale. 

La finalul procesului, Tribunalul București i-a dat câștig de cauză, judecătorul motivând că reclamantului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, din perspectiva garanției duratei rezonabile a unei proceduri judiciare. 

„O procedură penală pe o durată de 17 ani constituie o afectare gravă a modului de viață, a stării psihice şi emoționale a unei persoane”, au motivat judecătorii.

Instanța a admis în totalitate daunele solicitate de Petru Roșu, arătând că suma de 40.500 de euro reprezintă un remediu corect și suficient pentru prejudiciul moral cauzat de durata procesului. 

Decizia pronunțată de Tribunalul București pe 15 martie nu este definitivă.

A plecat din țară de teama represiunilor

În paralel cu litigiul de la București s-a desfășurat și procesul deschis de președintele MISA la Tribunalul Cluj. Nicolae Catrina s-a plâns că a fost nevoit să ia calea exilului după declanșarea anchetei în 2004. A ales această cale, spune el, deoarece s-a temut că ar avea de suferit așa cum se întâmplase în perioada comunismului. Pentru că practica yoga, a fost anchetat în 1984, iar în 1986 a fost arestat. La Rahova, susține acesta, a fost supus unor bătăi crunte.

Nicolae Catrina a motivat că viața personală și cea profesională i-au fost profund afectate de cei 17 ani de procese. S-a plâns că nu a putut participa la înmormântarea mamei, iar numărul conferințelor pe care le susținea în străinătate au fost diminuate din cauza statutului de inculpat pe care îl avea în România. 

În acțiunea depusă la instanță de Nicolae Catrina se regăsesc mare parte din argumentele invocate de Petru Roșu la Tribunalul București. Amândoi au subliniat că decizia Curții de Apel Cluj de a rejudeca dosarul a fost o tergiversare inutilă a cauzei, în condițiile în care intervenise deja prescripția pentru toate faptele.

Chiar dacă în cazul lui Catrina urmărirea penală a început cu un an mai târziu, în 2005, cei 16 ani de proceduri judiciare, în opinia Tribunalului Cluj, reprezintă o durată excesivă, indiferent de cauzele care au condus la aceasta.

Spre deosebire de Tribunalul București, care a acordat în totalitate daunele solicitate de Petru Roșu, instanța din Cluj a admis parțial solicitarea lui Nicolae Catrina. Mai exact, acordarea a 5.000 de euro daune morale. Judecătorul a argumentat cum a ajuns la această sumă.

Daunele, calculate matematic la Cluj

Magistratul Tribunalului Cluj a motivat că pentru un proces cu 21 de inculpați, un termen rezonabil de soluționare a cazului ar fi fost 9 ani. Mai exact, 3 ani urmărirea penală şi 6 ani judecata în faţa instanţei, incluzând aici cele două cicluri procesuale: fond – 2 ani şi apel – un an.

La stabilirea daunelor, instanța a arătat că nu a luat în calcul cei doi ani cât s-a aflat dosarul pe rolul Tribunalului București. 

„Acest timp a fost pierdut ca urmare a formulării cererii de strămutare de către inculpaţi, fiind culpa acestora că au solicitat strămutarea după 2 ani, fapt ce a dus la prelungirea nejustificată a duratei procesului”, a motivat judecătorul. 

Prin urmare, adăugând perioada de 2 ani la cei 9 ani, considerat termen rezonabil de soluționare, Tribunalul Cluj a apreciat că Nicolae Catrina trebuie despăgubit pentru diferența de 5 ani rămasă din cei 16 ani de proceduri judiciare. 

Instanța a apreciat că pentru „atenuarea efectelor negative produse în plan psihic şi moral”, 1.000 de euro pentru fiecare an de tergiversare a procesului reprezintă o sumă rezonabilă. Astfel, statul român a fost obligat să-i plătească lui Nicolae Catrina 5.000 de euro. 

Tribunalul Cluj a dat exemplu două cauze pierdute de România la CEDO: în care statul român a fost obligat să plătească unui bărbat 3.600 de euro pentru un proces care a durat aproximativ 12 ani, iar unei femei 2.340 de euro pentru un proces penal care a durat 9 ani. 

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Cluj, pe 12 aprilie, în cazul lui Nicolae Catrina nu este definitivă.

Gregorian Bivolaru a dat și el în judecată statul român

La câteva luni distanță după ce Nicolae Catrina și Petru Roșu s-au adresat instanțelor civile din România, fondatorul MISA, Gregorian Bivolaru, a dat și el în judecată statul român, solicitând să fie despăgubit. Pe 13 ianuarie anul curent, a înaintat Tribunalului Sibiu o „acțiune în răspundere delictuală” împotriva statului român. 

Litigiul este în curs, având programat termen pentru 12 iunie.

În 2017 și 2018, Gregorian Bivolaru a câștigat la CEDO procesele îndreptate împotriva statului în care acuza încălcarea drepturilor fundamentale în timpul procedurilor judiciare din dosarul în care a fost condamnat definitiv în 2013. 

A fost despăgubit cu 1.000, respectiv 1.200 de euro, sume la cale s-au adăugat câte alți 5.000 de euro cheltuieli judiciare pentru fiecare proces. 

În 2013, Gregorian Bivolaru a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de persoane și act sexual cu o minoră. A fost eliberat condiționat în 2017.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro