Senatul a decis ca până marţi, 22 mai, legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, parlamentarii să poată depune amendamente, urmând ca legea să intre la votul final în plenul Senatului tot săptămâna viitoare.
„Legea să intre cât mai repede pe ordinea de zi, aceasta e ultima fază înainte de intrarea în vigoare a legii. Alte obstacole nu prevăd să mai poată fi introduse. O să vedem dacă va fi contestată. Cred că această navetă pe care legea a făcut-o la Curtea Constituţională a eliminat prevederile care intrau în conflict cu prevederile constituţionale. Legea este, în momentul de faţă, total compatibilă cu prevederile constituţionale. Politic, unii nu pot fi de acord”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la finalul şedinţei Biroului Permanent.
Preşedintele Senatului a precizat că nu este necesară aşteptarea punctului de vedere al Comisiei de la Veneţia, iar procedura de adoptare trebuie grăbită pentru „însănătoşirea sistemului juridic din România”.
„Este reacţia normală la aceste demersuri succesive de amânare la extreme a intrării în vigoare a legii. Având în vedere tot ce constatăm zi de zi, abuzurile şi excesele grave în domeniul justiţiei, este perfect justificată intrarea în vigoare cât mai rapid a legii. Este necesar pentru însănătoşirea sistemului juridic din România”, a adăugat Tăriceanu.
Ce prevede Statutul magistraţilor
Cea mai importantă modificare face referire la definiţia erorii judiciare. Potrivit propunerii PSD, adoptate de comisia specială, se consideră eroare judiciară atunci când:
a) S-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară;
b) S-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă în mod vădit și indubitabil contrară legii sau situației de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, precum și atunci când, prin încălcarea clară și incontestabilă a situației de fapt sau a normelor juridice aplicabile au fost afectate drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.
Curtea Constituţională a respins deja, de două ori, forma adoptată de Parlament a statutului magistraţilor. Celelalte două legi ale justiţiei, cea privind organizarea judiciară şi cea referitoare la Statutul CSM, sunt tot pe masa judecătorilor CCR.
Citeşte şi:GALERIE FOTO. Desant în România al giganţilor industriei de apărare mondiale. Bugetul pentru apărare a atras sute de expozanţi la BSDA 2018