Steaua de Coslada

Pe tricourile lor galbene scrie, mare, “Steaua”. Mai urmeaza, ce-i drept, si o completare: “de Coslada”. Tinerii sunt stelisti si la propriu si la figurat, pana-n maduva oaselor. Doar ca sunt ai Spaniei. O gasca de baieti romani care in urma cu cativa ani au luat drumul strainatatii ca sa munceasca pe branci pentru o casa, o masina si o viata mai buna s-au trezit vedete intr-o localitate de langa Madrid. Si-au facut echipa de fotbal in sala si i-au lasat pe toti cu gura cascata anul trecut, cand, la primul meci, au castigat cu 14-1. Cand nu sunt pe teren, trudesc pe santiere, sau bat Spania in lung si-n lat la volanul tirurilor pe care le conduc. Reporterii Libertatii i-au vizitat pe “stelisti” la ei acasa.

Tanarul tuns “periuta”, cu ochii mari si negri, imi intinde hotarat mana: “Buna ziua, eu sunt Dragos”, imi spune, cu voce hotarata. “El e Dica al nostru”, il completeaza din spate un coleg. “Mereu ne salveaza cu cate un gol. E golgeter, a marcat de vreo 30 si ceva de ori. Da’ e modest, nu spune”, glumeste si Paul. Parca ne cunoastem de-o viata. Straduta ingusta si linistita, care margineste stadionul din localitate, prinde brusc viata si culoare.

Unul dintre tineri scoate imediat dintr-o geanta tricolorul Romaniei si il flutura deasupra capului. “Parca am merge la un meci al Nationalei, nu? Asa-i ca nici nu va vine sa credeti ca sunteti in Spania?”, rade unul dintre ei.

Asa este. In Coslada, aproape ca nu exista straduta pe care sa nu dai de romani sau sa nu auzi o alta limba decat spaniola: fie au iesit la plimbare, fie ii vezi iesind dintr-un magazin pe care scrie “Delicatese romanesti”, fie repara vreo masina, injurand zdravan in cea mai neaosa limba romana. Ce le lipsea? O echipa de fotbal,  dar si asta s-a rezolvat. Acum mai bine de un an, a aparut “Steaua de Coslada”.

“Nu m-as fi gandit, cand am ajuns aici, ca o sa ajung sa joc fotbal „cu acte-n regula”. Cine s-ar fi gandit? Aici vii sa muncesti cat e ziua de lunga, ca altfel nu poti nici sa supravietuiesti, da’ sa-i mai ajuti si pe cei de acasa… Am avut noroc cu echipa asta, am devenit celebri de la primul meci: am batut la 13 goluri diferenta o echipa cu experienta de sapte ani in liga”, spune, mandru, Dragos.

Au venit atunci toate ziarele si o multime de televiziuni sa scrie despre “isprava” imigrantilor romani. “A trebuit sa vina romanii ca sa vedem atata presa aici”, rade Augustin Gonzales Placensia, presedintele Asociatiei Obatala. Un spaniol inimos, care a avut ideea sa infiinteze echipa si care i-a luat sub „aripa” lui protectoare. Totul a pornit de la un vis: visul lui de a face ceva pentru romani. “Vroiam sa-i ajut sa se integreze. Nu e usor sa fii strain intr-o tara. Dar sunt cei mai grozavi tineri pe care i-am cunoscut”, ne marturiseste Augustin.

“Steaua de Coslada” joaca in Liga locala de fotbal in sala. Cu fiecare meci jucat, echipa se sudeaza tot mai bine, desi majoritatea jucatorilor nu aveau prea multe cunostinte in domeniu. “Doar doi dintre noi au jucat fotbal si in Romania, dar la echipe mici, de care n-a auzit nimeni. Ce ne uneste? Pai, suntem romani si tinem cu Steaua. Suntem „clanul Steaua”, de-aia am si ales numele asta pentru echipa”. Discutia aluneca inevitabil spre viata de zi cu zi. Viata de roman gata sa accepte sa munceasca orice, numai sa castige un ban.

“Suntem vedete cateva ore, in rest…”, spun baietii si adauga ca putini stiu cat de greu se castiga, la mii de kilometri de casa, un ban cinstit. “Aici nu curg laptele si mierea, asa cum cred cei de-acasa”. Cel mai tanar dintre fotbalisti are 21 de ani, iar cel mai in varsta, 30. Cei mai multi lucreaza in constructii, de dimineata pana seara, iar cativa dintre ei si-au gasit slujbe ca soferi.

“Plec la munca dimineata si la 7 si sunt zile in care ma intorc a doua zi, la 7 seara. Romanii cred ca aici in Spania vii si te imbogatesti imediat. Nu-i asa. Se munceste greu. Si pana iti gasesti de munca, e un chin. Vii dimineata intr-un parc, unde se aduna toti emigrantii si astepti sa vina patronii care cauta baieti cu ziua. O data ai noroc, alta data n-ai. Nu e usor sa gasesti o firma care sa-ti faca un contract”, se plang baietii. Se feresc sa vorbeasca foarte deschis despre cat castiga. Se multumesc sa spuna ca “intre 800 si 1.000 si ceva de euro, depinde”. Dar chiriile ii „rup”. “Stam cate sase sau cate opt intr-un apartament, altfel n-ai cum sa faci fata. Pentru trei camere platesti 1.200 de euro pe luna. Daca nu imparti casa cu cineva, nu poti sa te descurci”.

“Steaua de Coslada” e evadarea pe care ei au gasit-o intr-o lume in care orice ai face ramai un strain. Danut, Paul, Florin, Daniel, Laurentiu, Bogdan, Adolf, Andrei si Dragos spun, la unison, ca se vor intoarce in Romania. Ce nu pot insa spune e peste cati ani. “Oricum, sufletul acolo ne-a ramas. Aici am venit sa muncim. Ne rupem, dar macar strangem un ban”. O data pe saptamana, cand sunt “stelisti” pe stadion, sunt vedete. In celelalte sase zile sunt romani plecati departe, in cautarea unei vieti mai bune.

Antrenamente? Baietii izbucnesc in ras, ca la o gluma foarte buna. “Cand sa avem timp de antrenamente?”, se intreaba portarul Paul Ciobanu. “Noi suntem cat e ziua de lunga la munca, n-avem timp de pierdut pe teren. Mergem direct la meciuri”. Stelistii au schimbat totusi cateva pase intr-un parc din localitate, pentru reporterii Libertatii

Dragos Mihai Paun are 23 de ani si este din Campina. Cand a venit in Spania, in urma cu aproape doi ani, nici nu i-ar fi trecut prin cap ca isi va castiga celebritatea gratie fotbalului. Este golgeterul echipei Steaua de Coslada. “Am dat vreo 30 si ceva de goluri de cand jucam in Liga. Sunt tare mandru ca ma descurc pe teren ca un profesionist”, spune tanarul prahovean.

Laurentiu Bogdan (30 de ani) a venit in Coslada tocmai din Braila. E stelist pana-n maduva oaselor, iar faptul ca seamana izbitor de bine cu unul din jucatorii de top ai Stelei, Banel Nicolita, il face tare mandru. “Cred ca si noi, cu echipa asta a noastra, facem o figura frumoasa. Stiti cati fani avem? Ia uitati aici, pe tricoul meu s-a semnat chiar primarul orasului, care e nelipsit de la meciuri”, ne-a spus Laurentiu.

In Coslada traiesc peste 10.000 de romani

Romanii au “colonizat” Coslada cu acte-n regula. Conform datelor statistice centralizate la 1 ianuarie 2006, in micuta asezare situata la un sfert de ora departare de Madrid traiesc 10.414 romani, adica aproape 12 la suta din numarul total al locuitorilor (aproape 87.300). Localitatea e considerata de spanioli unul dintre “dormitoarele Madridului”, adica zona unde aleg foarte multi sa locuiasca deoarece chiriile sunt mai mici iar distanta fata de Madrid nu e deloc mare. Romanii sunt pe locul intai si in ceea ce priveste numarul imigrantilor din Coslada, pe locul doi, insa la mare distanta situandu-se locuitorii din America Latina (doar 2.000). Majoritatea covarsitoare a barbatilor muncesc in constructii, iar cele mai multe femei sunt menajere.

Urmărește-ne pe Google News