Ștefan Lobodă, tânărul care la 19 ani a adus aurul României la MMA: „Dacă aș putea, aș lua toți tinerii în sală să facă sport”

Succesul obținut se datorează unei pregătiri constante, timp de 10 ani, iar tânărul sportiv mărturisește că este abia începutul. „Numai aur de acum înainte”, spune Ștefan, al cărui obiectiv este de a ajunge campion mondial UFC. 

„Copilăria mi-am petrecut-o în sală”

Ștefan Lobodă s-a născut în București și trăiește în cartierul Ferentari, alături de părinți și cele două surori mai mici ale sale (5 și 14 ani). Până la vârsta de 9 ani, când era în clasa a III-a, a făcut doar fotbal, dar în cadrul unui program susținut de către Federația Română de Kempo în școlile din sectorul 5 al Capitalei, a văzut ce înseamnă sportul de contact și s-a îndrăgostit pe loc.

„Au fost mai mulți antrenori care au venit cu Kempo în școală, pentru a promova sportul. Făceau antrenamente, iar apoi te chemau la sală”, explică tânărul. 

Așa l-a cunoscut pe Liviu Ionescu, fost campion mondial la Kempo, antrenor emerit care deține gradația de 4 Dan în Kempo. „Mi-a plăcut din prima să lucrez cu el. După ce s-a terminat programul din școală, mi-a spus că nu poate să mai predea aici și, dacă vreau să continui, să vin la sală; așa că asta am făcut”, continuă Ștefan, nu fără a menționa că mama lui este cea care l-a dus la antrenamente cât era copil, zi de zi. 

Recomandări

Care e legătura dintre performanțele slabe ale președintelui Iohannis și „personalitatea sa întunecată”

La început, făcea diferite joculețe cu antrenorul său, iar asta i-a plăcut și l-a ținut în sală, dar, așa cum adaugă, între el și MMA a fost dragoste la prima vedere. 

„Mi-a plăcut tot, mi-a plăcut bătaia. Adrenalina, sentimentul de luptă, emoțiile pe care le simțeam”, zice el. Ștefan spune că nu a fost niciodată victimă a bullyingului și nici nu a abuzat vreodată, ba chiar s-a înțeles bine cu toți copiii din jur. Violența sportului practicat o accesează doar în sală și în cadrul meciurilor, lucru care l-a disciplinat în viața de zi cu zi.

„N-am simțit niciodată nevoia să mă bat pe stradă sau să arăt cuiva de ce sunt capabil. Sensei ne-a învățat că ne batem doar pe saltea sau în cușcă, niciodată pe stradă, unde trebuie să evităm violența pe cât de mult putem”, afirmă el.

Recomandări

Cel mai spectaculos traseu cu trenul din România: Oraviţa-Anina, cea mai veche cale ferată montană din sud-estul Europei

Pasiunea pentru MMA, eliberarea și forța pe care le simte atunci când îl practică l-au menținut motivat de-a lungul acestor ani, fără să aibă un model de sportiv în familie.

„Cred că eu sunt cel care m-am ținut determinat în tot acest timp. Voiam mereu la antrenament, iar dacă mama nu putea să mă ducă, plângeam și voiam să mă duc singur, chiar dacă nu puteam. Am renunțat la copilărie, cum s-ar spune. Nu am avut timp să ies afară să mă joc, iar copilăria mi-am petrecut-o în sală. Dar mă bucură într-un fel treaba asta. Dacă nu trăgeam atunci, când eram mic, nu mai ajungeam astăzi la performanțele astea”, crede Lobodă.

„Trebuie să-i oferi sportivului o alternativă la mediocritate”

Ștefan mărturisește că obișnuia să fie un copil mic de înălțime, grăsuț și extrem de timid, genul care lăsa capul în jos când părinții îl trimiteau să cumpere ceva de la magazin. Odată cu MMA-ul, el s-a dezvoltat atât fizic, cât și psihic, a căpătat încredere în el, se simte mai bine și mai puternic.

Recomandări

România îndatorată. Populația, statul și companiile au de rambursat credite în valoare de 147 de miliarde de euro la bănci

Siguranța de sine s-a simțit și în viața reală, atunci când l-am cunoscut, chiar dacă este în continuare timid. E un tip modest, care nu vorbește foarte mult, dar care se luminează la față atunci când povestește despre sportul pe care-l practică sau relația pe care o are cu antrenorul său. 

E elev în clasa a XII-a, se pregătește să dea Bacul, iar apoi vrea să urmeze cursurile Universității Naționale de Educație Fizică și Sport. „Relația cu antrenorul e foarte importantă, ne tragem unul după altul, eu pe el și el pe mine. Trebuie să avem grijă de relația asta, să nu se strice. Îl respect foarte mult pe el, deoarece mi-a dat un viitor”, explică adolescentul.

Liviu Ionescu, pe de altă parte, este antrenor de Kempo MMA. A luat contact cu artele marțiale în orașul lui natal, Urziceni (Ialomița), atunci când a practicat karate, și anume Kyokushin. Odată ajuns la facultate în București, Liviu a intrat în contact cu Kempo, iar după o înfrângere pe care a suferit-o în ring, când, așa cum zice, nu știa mai nimic pe partea de proiectări și luptă la sol, a început să meargă în sălile de lupte, judo și box, pentru a-și lărgi paleta de cunoștințe specifice. 

„MMA-ul este un sport relativ nou pe scena sporturilor de contact, deși este vechi de când lumea (vezi pankration pe vremea Greciei Antice)”, spune el. Antrenează de peste 25 de ani, deși antrenor în adevăratul sens al cuvântului, adaugă Liviu, este din 2010, când a intrat în programul de pregătire de la Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor. 

Sensei și Ștefan lucrează împreună de 10 ani, iar profesorul este extrem de mândru de elevul său. „De-a lungul timpului, Ștefan a manifestat un interes continuu și constant în ceea ce privește MMA-ul. Este o persoană plăcută, care nu face caz de titlurile obținute, ceea ce este lăudabil. Asta dovedește o maturitate în gândire și în simțire, și un bun-simț pe care nu îl vedem la toată lumea”, susține el.

La fel ca în orice sport, relația dintre antrenor și sportiv este foarte importantă, după cum subliniază Ionescu. Sensei crede că pentru a reuși și a ajunge la înaltă performanță, relația trebuie să evolueze la mai mult de atât și să devină o relație de mentor-discipol.

„Pentru a atinge culmile performanței sportive, în afară de a fi capabil să predai într-o manieră eficientă tehnici și tactici de aplicat pe tatami (ceea ce nu e puțin lucru), trebuie să îi oferi sportivului o alternativă la mediocritate. Asta nu se poate face decât prin făurirea unui vis, acela de a fi deosebit, de a crede că ești capabil de a te ridica mai sus de un copil normal din Ferentari, cu mult mai sus.

Sportivul trebuie să învețe să privească spre bolta cerului, și nu doar să privească, ci trebuie să își deschidă inima și să întindă mâna către stele. Eu și Ștefan suntem pe un drum a cărui finalitate este centura UFC; nici mai mult, nici mai puțin”, explică antrenorul.

„Nu a existat să mă simt vreodată demotivat”

Ștefan Lobodă este legitimat la CSA Steaua București și face parte din clubul Lupii Albaștri. În cadrul Campionatului European de MMA, a obținut aurul după patru meciuri contra reprezentanților Sloveniei, Bulgariei, Israelului și Estoniei. A participat la categoria 84 de kilograme, motiv pentru care s-a antrenat zi de zi, atât dimineața, cât și seara. 

Tânărul are acasă un perete plin cu medaliile sale, iar prima performanță a avut-o în 2018, când a devenit campion european la Kempo. Ulterior, în 2022, a devenit campion mondial la grappling, în cadrul Campionatului Mondial de Grappling (United World Wrestling), titlu pe care și l-a păstrat și în 2023, iar acum, în 2024, pe 24 mai, pleacă în Azerbaidjan, la Baku, într-o nouă competiție pentru a-și păstra titlul.

Sportivul mărturisește că este foarte calm înaintea unui meci, chiar dacă are emoții. „Am învățat să le controlez, să le aplic cum trebuie, nu mă agit și nici nu fac urât”, spune el. În toți anii în care a practicat acest sport, nu s-a simțit niciodată demotivat, iar fiecare pas în spate l-a ambiționat și mai tare. 

„La Campionatul European de MMA merg de patru ani. În 2021 am luat bronzul, iar apoi, timp de doi ani, nu am luat nicio medalie. Nu a existat să mă demotivez, ba chiar m-am motivat mai tare și anul ăsta am reușit. Performanța vine după 10 ani de muncă pe care i-am depus, am avut patru meciuri cu sportivi foarte bine pregătiți, dar eu am fost mai pregătit. Când nu câștig, nu sunt supărat. Când eram mai mic plângeam, dar acum îmi zic «asta e» și o iau de la capăt”, susține Lobodă.

La Europene a trăit și cele mai frumoase și bune meciuri din viața lui, continuă Ștefan, iar cel cu luptătorul din Slovenia i-a rămas la suflet: „m-am simțit cel mai bine și tot ceea ce voiam să fac mi-a ieșit.” Gândirea de campion a lucrat-o intens alături de sensei.

„Am avut momente în care mă descurajam în timpul unui meci, iar când primeam o lovitură mă demoralizam. Acum zic că nu e nimic și merg înainte. Am lucrat foarte mult cu sensei pe psihic și am învățat să-mi controlez durerea și emoțiile. Genul ăsta de gândire mă ajută și în viața de zi cu zi, să trag mai tare.”

Liviu este mereu lângă elevul său la meciuri, iar indicațiile lui sunt singurele lucruri pe care Ștefan le aude în timpul unui meci. Nu simte durere în timpul loviturilor, din cauza adrenalinei, iar la ultimul meci de la campionat a avut cartilagiul sfărâmat de la ureche și a stat patru ore în operație.

„N-am simțit nicio lovitură. Adrenalina e foarte mare, dar și dorința de câștig. Mă gândesc doar la adversar și la indicațiile lui sensei. La finalul unui meci, îl salut și îl respect pe adversar. Și când am pierdut, nu există să mă bat, după meci sunt prieteni”, spune Lobodă.

„MMA-ul este un sport violent”

Celor care consideră MMA-ul un sport violent, Liviu Ionescu le-ar spune că au dreptate, deoarece violența face parte intrinsecă din ființa umană.

„Putem să negăm adevărul evident sau putem avea o abordare matură, și să recunoaștem că violența există și se manifestă la tot pasul, de la privirea răutăcioasă a unui vârstnic către tânărul care nu cedează locul în tramvai și de la copilul care aruncă cu jucăriile în colegul lui, până la clanurile de interlopi care poartă agresivitatea ca pe un tatuaj mental.

Ce facem cu această violență perfect naturală? Nu ar fi mai corect ca acei copii care manifestă un puternic imbold către agresivitate să fie îndrumați către o sală de arte marțiale, unde valorile etice să fie la loc de cinste? Nu s-ar descărca astfel acea violență într-un mediu atent controlat, dublat de o dezvoltare morală?”, susține maestrul. 

La polul opus, subliniază el, pentru copiii care au o timiditate înnăscută, un antrenament i-ar putea învăța asertivitatea. „Palma strânsă în pumn nu înseamnă că mă pregătesc pentru o bătaie la colț de stradă, ci este o metaforă pentru un stil de viață, și anume: voi lupta pentru adevăr, mă voi strădui toată viața să devin mai bun pentru mine și pentru societate, voi depune efort continuu pentru împuținarea încrâncenării și a răutății gratuite”, crede maestrul.

Ștefan i-ar încuraja pe toți cei care susțin că acest sport este violent să-l încerce. „Dacă ajungi să-l practici, îți dai seama că nu e chiar așa, din contră. Te ajută foarte mult la mentalitate, organism, dezvoltare. Are foarte multe beneficii.”

„Dacă aș putea, aș lua toți tinerii în sală să facă sport”

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 12

Ștefan a fost mereu susținut de părinți în ceea ce face. Tatăl lui a mers cu el la toate meciurile din țară, iar sora lui mai mare face și ea MMA, tot cu Liviu. Tânărul îi încurajează pe toți tinerii să facă sport. „Dacă aș putea, aș lua toți tinerii și i-aș băga în sală să facă sport.

MMA-ul e un sport foarte frumos, cel mai frumos sport de contact, în opinia mea. Le-aș transmite tinerilor să lase bagabonțelile și să se apuce de un sport și să facă performanță. E un sentiment de mândrie care nu poate fi descris în cuvinte, atunci când ți se cântă imnul României.”

Antrenorul completează cele spuse de elev și vorbește despre cum un astfel de sport este eliberator pentru psihic. „Avem norocul să batem sacul de box, să trântim manechinul de saltea, sau chiar să ne măsurăm forța și priceperea cu colegii de antrenament. Astfel, năduful acumulat peste zi, la serviciu sau chiar la școală, este eliminat mult mai rapid din mintea noastră și fiecare celulă a corpului se va simți eliberată.”

Succesul pe care îl are este încurajat și lăudat și de oamenii din cartierul sportivului. Ștefan spune că Ferentariul nu mai este „cum spune lumea, chiar deloc”, și sunt foarte mulți copii talentați, mai ales la box. Din cauza situației modeste de viață, antrenorii vin în școli și îi primesc gratis la antrenamente. „Și eu am ajutat mulți copii, le-am dat mănuși, echipament, i-am încurajat să meargă la sală”, adaugă el.

„Adevărații gladiatori ai vremurilor moderne”

Liviu Ionescu crede că sporturile de contact atrag privirile, în general, fapt care a dus și la popularitatea MMA-ului. „Figuri aproape istorice au făcut parte din această branșă, și nu mă refer acum la Hercule sau Greuceanu, deși sunt simboluri clare ale reprezentativității eroului luptător, ci la campioni de box precum Muhammad Ali. Admirăm campionii de judo, lupte, sumo.

Dar MMA-ul este platforma în care toți luptătorii se pot întrece, în cea mai complexă și permisivă formă de combat. Luptătorii de MMA sunt adevărații gladiatori ai vremurilor moderne”, precizează el, nu fără a menționa că există campioni care fac furori în întreaga lume, cum ar fi Conor McGregor. 

Antrenorul susține că în săli sunt și copii, și adulți de ambele sexe. „MMA-ul nu mai este de mult un sport bărbătesc, nu trebuie decât să vă uitați la anvergura pe care o au femeile inclusiv în zona pro. Femeile nu trebuie încurajate în mod special, ele sunt deja curajoase, de multe ori mai mult decât unii bărbați”, completează el.

În ceea ce privește calitățile unui sportiv bun, Ștefan vorbește despre determinare, ambiție, regularitatea cu care merge la antrenamente și încrederea de sine. „Dacă tu crezi în tine poți face orice”, spune tânărul. Apropo de asta, Ionescu susține că Lobodă este cel mai bun elev al său, dintre miile de practicanți care i-au trecut prin mâini. 

„Are toate calitățile performanței, la cel mai înalt nivel – talent, perseverență, modestie și acel simț fin al realității care îl face nu doar o persoană plăcută, ci și un căutător de comori de succes. Însă comoara se află în el și în mine, în relația pe care o avem. Veți vedea că ceea ce spun acum se va adeveri peste câțiva ani în mod plenar, succesele de până acum sunt doar zorile unei povești de viață fabuloase!”

„Veți auzi doar vești bune”

Campionatele la care Ștefan participă nu au premii în bani, iar remunerația se acordă doar la profesioniști. Așa cum subliniază și antrenorul lui, sportivul are un plan bine definit – va continua între trei și cinci ani cu participarea la competițiile de amatori, apoi va trece la profesioniști. „UFC, pregătește-te, venim”, spune el. 

La nivel de autorități, Ionescu crede că MMA-ul primește recunoașterea oficială necesară, deși există și lipsuri, așa cum se regăsesc la nivelul întregului sport românesc.

„Doresc să remarc managementul profesionist de la conducerea Federației Române de Kempo (prin vârful de lance care este Amatto Zaharia), cea care ne ajută să reprezentăm România pe cele mai luminate scene internaționale ale sportului nostru”, încheie el.

Ștefan Lobodă mărturisește că vrea să câștige și titlul mondial la seniori, când va împlini vârsta de 21 de ani, iar de acolo își va începe cariera. Până atunci, continuă să muncească zi de zi, cu obiectivul foarte clar setat în minte. „Să mă urmăriți, pentru că veți auzi doar vești bune. Numai aur de acum înainte!”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro