Una dintre surori, Dorina, locuiește pe strada Craiovei, la casa socrilor. Acolo avea obiceiul să se adăpostească și Fane, cum i se spune lui Ștefan Risipițeanu.
Soția fratelui său, acum plecată la muncă în Italia, nu îl dorea în casă, de aceea bărbatul stătea, de primăvara până toamna, pe strada Craiovei. Mai ales că, nu departe de locuința surorii sale, se află cantina socială din Caracal, locul de unde Fane primea hrana zilnică.
Venea cu sacoșa lui mare, de la cantină, și își mânca mâncarea uite aici, pe banca asta sau în curte.
Vecina de vizavi a lui Risipițeanu:
Vecina, în vârstă și cu baston, spune că Fane dormea deseori afară, în curte, pe un pat de fier, sau într-o magazine de lângă locuința surorii sale:
“Nu-l prea lăsa soacra Dorinei în casă, săracul. Îl scotea afară ca pe un câine. Nici la Dincă nu dormea în casă, tot în curte. Vai de sufletul lui! Ăștia de l-au arestat vor să scoată cartoful cu mâna altuia“.
Efectul DIICOT: exclus temporar de la masa săracilor
La cantina socială din Caracal, e animație după ora prânzului, când începe distribuirea hranei. În sala de la intrare, un bodyguard de la Safety Security, firma de pază a lui Remus Rădoi, se uită în telefon, în timp ce prosoapele de bucătărie se usucă pe un suport de metal. La ghișeu, e coadă și miroase puternic a mâncare.
”Nu am avut niciodată probleme cu Fane, știm că mai bea, dar își cerea scuze că vine abțiguit,” ne explică șefa cantinei.
Ștefan Risipițeanu a fost scos de pe lista cu “abonați”, pentru că, în urma reținerii, n-a putut să-și ridice porția o zi.
”Când va fi eliberat, îl înscriem la loc, spune șefa cantinei”.
Fane a ratat mâncarea cu varză și carne și ciorba de pasăre, meniu de care oamenii care așteptau în ușa bucătăriei s-au declarat foarte mulțumiți.
„Nu e băiat rău,
dar e ratat”
Sora mai mare a
lui Risipițeanu, Aurelia, lucrează ca bucătăreasă la spitalul din Caracal.
Am fost foarte șocată când am auzit, l-am învățat de bine, când era mic. Acum, nu știu… Nu cred să fie în stare de așa ceva.
Sora lui Ștefan Risipițeanu:
Aurelia are soțul grav bolnav și, deși ar dori să își ajute fratele mai mic, se plânge că nu are cum: „Avem toți necazuri”.
Ion, fratele cu care Fane împărțea casa părintească, e mai dur cu mezinul.
“L-am ajutat cât am putut, i-am dus haine și pachet când era la închisoare, a fost condamnat de trei ori. Acum, m-am săturat de scandalurile lui”, spune IOn.
Bărbatul e slab, cu o căciulă de tricot și o geacă prea mare pentru el, strânge cu putere toartele unei pungi de plastic. Ion, deși supărat pe Fane, nu crede că fratele lui ar fi putut viola o femeie.
Era prea bolnav, avea și epilepsie, și TBC, abia se ținea pe picioare.
Ion Risipițeanu, fratele lui Fane:
Și vecinul care locuiește peste drum de casa fraților Risipițeanu are aceeași părere cu Ion:
„Fane nu avea nici măcar cu ce să stea de vorbă cu o femeie. Îi dădeam haine, ghete, ce nu-mi trebuia. Îi dădeam mâncare și câte un pahar de vin, de milă. Nu e băiat rău, doar strigă și face urât la beție. Mare păcat de el, e ratat pentru societate.”
„Poate îl duc și
la doctor”
Înapoi pe strada Craiovei, vânzătorul de la magazinul mixt ridică din sprâncene:
„Și-au găsit și ăștia pe cine să aresteze! Pe Fane, care încerca să îmi vândă conserve de carne presată la cantina socială, la 4 lei bucata. Să aibă și el un ban de țigări. Au descoperit teroristul!”.
Amicul lui Risipițeanu, George Măceșanu, care lucra și el prin curtea lui Dincă, încearcă să vadă partea bună a lucrurilor:
„Las, că or să îi dea drumul, n-au de ce să-l țină. Dar barem în astea 29 de zile, cât stă la Rahova, cu mâncare, căldură, fără băutură, poate îl duc la doctori, îl tratează, se vindecă Fane. Că nu trecea iarna, abia se ține pe picioare!”
Măceșanu spune că Ștefan Risipițeanu are urme care par de arsuri pe brațe și pe ceafă pentru că suferă de o boală de piele, la care se adaugă lipsa de igienă personală.
”N-avea unde să se spele, nici unde să-și spele hainele. Le purta și apoi le arunca. Venea și îmi cerea altele. Ultima oară i-am zis că nu-i mai dau. Îl poreclisem maimuțoiul lui Dincă”, spune George Măceșanu.