Luni seară, dintr-un capăt alt altul al Europei, rudele lui Stepan Ciobanu au primit vestea cea groaznică.
Experimentatul pilot de 58 de ani a murit într-o misiune de apărare a orașului Koprivnițki, în centrul Ucrainei. Armata vecină a anunțat că bărbatul a fost atacat de avioanele rusești și s-a catapultat prea târziu.
„Niciodată atât de mulţi nu au datorat atât de mult celor puţini”
În ciuda estimărilor Kremlinului și ale majorității experților, Rusia nu a reușit în primele zile să-și asigure monopolul cerului ucrainean. Piloții militari ai Ucrainei continuă să zboare, chiar dacă mai puțini și tot mai expuși.
Pentru istoricii aviației militare este un moment tactic asemănător cu cel de la începuturile războiului mondial, când Winston Churchill a folosit cuvintele celebre „Niciodată atât de mulţi nu au datorat atât de mult celor puţini”. Prim-ministrul Marii Britanii se referea la lupta inegală a piloților britanici cu aviația militară a Germaniei, luptă care a dat timp Angliei să se organizeze și să reziste.
Ștefan era la bordul unui avion Suhoi SU-27 doborât de ruși. Joi, 3 martie 2022, el a primit titlul de erou al Ucrainei.
Libertatea a discutat cu apropiații bărbatului, care vorbiseră cu Ștefan ultima oară chiar luni, înainte de producerea tragediei.
„Bem un pahar de vin de Paști”
Au vorbit cu el luni, chiar în ziua morții. „Hai că bem un pahar de vin de Paști”, a zis Ștefan. Ora apelului le-a rămas în telefon. Luni, 28 februarie, 11:57. Avea să se stingă după aproximativ 6 ceasuri.
„El a crezut foarte mult în Ucraina și în ceilalți băieți, alături de care lupta. A fost prieten și vecin cu Oleksandr Oksancenko, unul dintre cei mai mari piloți de luptă din lume. Au murit unul după altul. De Oksancenko ați scris și voi la Libertatea”.
Și Oksancenko, și Ciobanu au decedat în misiuni asemănătoare, în care au încercat să deturneze avioanele inamice. Unul deasupra Kievului, celălalat deasupra orașului Koprivnițki, cunoscut până la desovietizarea Ucrainei drept Kirovohrad (n.r. După numele lui Serghei Kirov, un vechi bolșevic).
Venea în România la mitinguri aviatice
Apropiații săi nu vor să spună nici de unde se trăgea „din motive de securitate”.
„Puteți să spuneți că s-a născut și stătea în regiunea Odesa, în sudul Basarabiei”, povestesc aceștia.
Ștefan se considera român, cu toate că „ar fi dat – și chiar a dat – totul pentru a apăra Ucraina”.
A intrat în armată de tânăr, iar ocaziile în care putea să meargă în România au fost misiunile și mitingurile aviatice. Avea un regret intim că nu a reușit să treacă mai des granița.
„A fost la unele la Timișoara, la altele la București. Acolo și-a făcut mulți prieteni și cunoscuți din România”.
Și insista mult să i se spună pe numele său românesc, Ștefan, în ucraineană Stepan. „Așa să-l scrieți, Ștefan. Așa îi plăcea”.
„A rezistat 5 zile”
Și-i mai plăcea ceva, spun oamenii care vorbesc cu Libertatea. „Îi plăcea să piloteze, dar și să conducă. Era legat de România și prin mașină – conducea o Dacie. Dacia Logan”.
Apropiații spun că mai multe detalii despre Stepan vor apărea zilele viitoare, când armata ucraineană va clarifica și ce fapte eroice a făcut pe front.
„Nouă ne-a zis că inamicul l-a bruiat. Că așa ar fi ajuns și colegul lor în România, cel interceptat la Bacău”.
Toți sunt mândri de Stepan, iar apropiații conchid: „A reușit să reziste 5 zile pe un cer unde rușii fac legea. A făcut un lucru mare. Să-l scrieți Ștefan”.