1. Când altul se scarpină, ţi se pare că te mănâncă şi pe tine!
E adevărat. Când vedem pe cineva scărpinându- se, parcă şi noi simţim nevoia de a face acelaşi lucru. Medicii explică acest fenomen dând vina pe celulele care provoacă empatie. Acelaşi lucru e valabil şi în ceea ce priveşte căscatul.
2. Părul de pe cap are o culoare diferită de cel pubian sau de cel de pe faţă. De ce?
Explicaţia e simplă. Genele responsabile pentru culoarea părului de la axile, de pe cap sau cel pubian sunt diferite.
3. De ce roadem creioane, pixuri sau unghii atunci când ne pierdem în gânduri?
Atunci când ne concentrăm foarte tare sau ne gândim la o soluţie pentru o problemă, nevoia de a ne elibera de stres e foarte puternică. Psihologii spun că unghiile, pixurile sau creioanele sunt cele mai la îndemână pentru o “depresurizare” mentală.
4. De ce nu ne gâdilăm singuri?
Responsabil pentru acest lucru e cerebelul. Acesta detectează lipsa de contact cu altă persoană, aşadar, elementul-surpriză lipseşte, la fel şi stimulii.
5. De ce simţim că avem nisip în ochi?
Mai ales dimineaţa, senzaţia de nisip în ochi e prezentă la foarte mulţi oameni. Medicii afirmă că este vorba despre lacrimi uscate. Noaptea, lichidul se acumulează în colul ochilor, se evaporă şi lasă în urmă mici “obstacole”.
6. De ce roşim când ne e ruşine?
Sistemul imunitar este activat atunci când ne e ruşine sau avem emoţii şi umple sângele cu neurotransmiţători, care duc la o dilatare a vaselor de sânge.
7. De ce nu respirăm când începem să facem pipi?
Pentru ca sfincterul să se deschidă la începutul urinării, presiunea din vezică trebuie să fie ridicată. Acest lucru e posibil numai cu ajutorul diafragmei, cel mai important muşchi respirator. Astfel, oprirea respiraţiei pentru eliberarea întregii cantităţi de urină e esenţială şi automată în corpul nostru.
8. Senzaţia că… te zgârie pe creier
Câţi dintre noi nu au fost deranjaţi de zgomotul provocat de alunecarea cretei pe tablă sau de scârţâitul polistirenului. Ei bine, medicii afirmă că responsabile de aceste supărări sunt notele înalte şi ascuţite, greu de suportat pentru timpan.