În unele zone din India, oamenii cred că fetele urâte ori născute cu malformaţii sunt posedate şi că singura modalitate de a scoate diavolul din ele este să le mărite cu un animal – preferabil, un câine sau un ţap. Bietele tinere sunt gătite şi trec prin întregul ritual de cununie, chiar dacă mirii au patru picioare. Ceremonia respectă toate datinile, e cât se poate de serioasă şi la fel de costisitoare ca o nuntă între doi oameni. După un timp, fetele sunt considerate “purificate” şi li se permite să se mărite cu bărbaţi.
În Grecia, în timpul petrecerii de nuntă, mireasa alege un invitat – de sex masculin şi cât mai tânăr, preferabil adolescent -, îl aşază în poala ei, îi pune un colac în jurul gâtului şi începe să muşte din colac. Soţul trebuie să intervină, săşi recupereze nevasta şi să plece cu ea acasă. Iar acasă… pe cei doi îi aşteaptă un pridvor uns cu miere. Mireasa trebuie să arunce cu o rodie în uşă, iar dacă fructul se sparge şi măcar un sâmbure rămâne lipit de pridvor, tânăra familie va avea mulţi copii.
În Coreea, prietenii deja însuraţi ai mirelui sculpteaz ă pentru acesta raţe din lemn, semn de bunăstare şi de înţelegere în cuplu. Cum nu este tocmai simplu să faci astfel de “opere de artă”, mulţi bărbaţi dau mai departe raţele primite la propria nuntă…