ComenteazăMaria Anghel, o femeie foarte blândă, s-a născut în satul călărăşean Preasna, comuna Gurbăneşti. S-a căsătorit cu un bărbat din satul vecin, Codreni, s-a mutat în casa acestuia, dar după şase ani, respectiv în anul 1984, au fost mutaţi înapoi în Preasna, deoarece Codreniul a fost inundat în timpul regimului Ceauşescu, pentru a se realiza o legătură între Valea Mostiştei şi canalul Dunăre-Bucureşti.
Proiectul a fost abandonat în anul 1989, deoarece s-a constatat că nu se poate menţine un nivel navigabil constant până în Capitală pe Valea Mostiştei. A rămas o frumoasă zonă de agrement şi… o ciudăţenie administrativă subacvatică!
Deşi este la 10 metri sub apă de 21 de ani, satul Codreni are cod poştal – nr. 917121. Mai mult, conform recensământului din 2011, ale cărui rezultate sunt publice, localitatea Codreni din judeţul Călăraşi are 385 de locuitori, “populaţie stabilă”!
De asemenea, localitatea beneficiază de secţia de votare nr. 149, unde, la alegerile din 2014, pe listele electorale ale satului Codreni apăreau doi alegători: Maria Anghel şi Marin Ene. Amândoi cu vârste de peste 80 de ani! În fine, ce s-o fi întâmplat la alegeri cu ceilalţi 383 de locuitori “stabili” ai satului nu se ştie.
«Avea familii puţine, unite»
“Era un sat mic, de «uneală». Avea familii puţine, unite. Dar, dacă s-a inundat, am venit cu familia înapoi în casa bătrânească în care m-am născut. Nu ştiu de ce apar în acte tot în Codreni… satul e sub apă; să îi întrebaţi pe cei care au făcut actele. Eu am votat mereu în comună, nu în sat”, se minunează Maria Anghel! Sora lui Marin Ene, celălalt “alegător-amfibie”, ne-a spus că fratele ei este bolnav şi e mai bine să nu fie deranjat până se înzdrăveneşte.
“Noi ne-am născut şi am crescut în Codreni, dar satul a fost inundat demult. Ne-am mutat la deal, în Preasna. Nu ştiu de ce apare Marin pe lista de Codreni. Satul este acolo, sub apă… Doamne fereşte!”, ne-a spus uimită Ştefana Paraschiv.
Aici s-a filmat «Dreptate în lanţuri»
“Era frumos aici. S-a filmat «Dreptate în lanţuri», în 1983, cu Ovidiu Iuliu Moldovan. Eu conduceam figuranţii din comună. În Codreni era o biserică veche (1678 – n.r.), a haiducului Codreanu. Au vrut să o salveze de apă, dar nu au putut şi atunci au băgat-o în film, să o ţină minte lumea…”, îşi aminteşte şi Marinaş Dumitru, de 56 de ani.
Nici la Primăria Gurbăneşti nu se ştie cum de persistă această anomalie. Se ştie însă că nu este singura. Nu departe, în comuna Valea Argovei, există strada Luncaşilor. Aceşti luncaşi sunt tot oameni- amfibie, foşti locuitori ai satului Lunca, arondat comunei Valea Argovei.
Satul a fost inundat în 1983, iar populaţia, mutată în comuna “din deal”, pe strada Luncaşilor. În acest moment, satul Luncaşilor are codul poştal 917276 şi 458 de locuitori, populaţie stabilă, tot la 10 metri sub apă!
“Nu e, domne, vedeţi-vă de treabă, toţi luncaşii au fost mutaţi pe strada asta. Au primit bani, recompensă, 20.000 de lei, 30.000 de lei, unii chiar pământuri în comună, şi-au construit case, care cum a putut – şi ăştia suntem!”, ne-a explicat Ion A. Voicu, de 61 de ani.
În judeţul Călăraşi am mai găsit alte trei localităţi-fantomă. În zona actualei Mănăstiri Radu Negru a existat localitatea cu acelaşi nume. Acum este câmp cu grâu, porumb şi multe berze. Dacă vreţi să le trimiteţi scrisori, să ştiţi că au codul poştal 917181.
În apropiere, o ruină aminteşte de fostul sat Stoeneşti. Ruina are codul poştal 917182. Valea Seacă este un alt fost cătun cu nume predestinat! Dacă e Seacă…
Aici vin doar pescarii, e un lac bun pentru şalău. Chiar în faţa noastră, Valentin Ghiţu a scos unul de un kilogram: “Valea Seacă? Aici, pe lângă lac şi pe dâmb. Se mai văd câteva cărămizi în pământ. În rest, nu a mai rămas nimic…”
Am cerut oficial explicaţii Prefecturii Călăraşi pentru această anomalie administrativă, dar încă nu am primit nici un răspuns. Deloc de mirare…
1% din oraşele, comunele şi satele Românei sunt fictive
În România există cel puţin 126 de localităţi fictive – adică 1%, cel puţin, din toate localităţile ţării sunt goale. Numele lor se află pe o hartă interactivă realizată de un grup de cercetători de la Coaliţia pentru Date Deschise.
Aceste localităţi au dispărut, în marea lor majoritate, în timpul comunismului, cu ocazia diverselor sistematizări, dar nu au fost radiate atunci. Imediat după 1989, s-a pus problema ştergerii lor de pe hartă, dar procesul a fost stopat din motive necunoscute.
Fotografii: Alex Dobre