În vârstă de doar 31 de ani, Kurz este un lider carismatic care și-a dedicat toată viața de adult politicii și care a reușit să urce repede pe scara politică, la 27 de ani fiind deja ministru de Externe, iar patru ani mai târziu având șanse să preia conducerea Executivului.
Kurz, care este comparat de mulți experți cu Emmanuel Macron, datorită tinereții sale și a modului său carismatic de a atrage alegătorii, a adoptat o poziție anti-Merkel la nivel de Uniunea Europeană, fiind una dintre cele mai puternice voci anti-imigranți din UE.
Sebastian kurz a fost până în luna mai a acestui an, liderul organizației de tinert a partidului, JVP, dar circumstanțele favorabile au făcut să preia în primăvară conducerea OVP și să aibă șanse să devină cancelar, urmând să fie cel mai tânăr lider al Austriei moderne. Kurz s-a maturizat repede și a făcut rapid carieră.
Deși este la vârsta la care mulți tineri abia s-au decis dacă vor o carieră politică și se înscriu în partid, Kurz a ajuns în vârful ierarhiei și este speranța conservatorilor în alegeri, în special datorită mesajului transmis alegătorilor ”A sosit timpul pentru ceva nou”.
Contextul politic favorabil
Sebastian Kurz a ajuns în vârf și este cotat drept favorit să câștige alegerile în primul rând datorită unui context politic favorabil.
Alegerile prezidențiale din 2016 au fost un semn clar că partidele istorice, mari, austriece au pierdut foarte mult teren în fața electoratului, de altfel, cancelarul docial-democrat Werner Faymann de la partidul SPO a fost obligat să demisioneze lăsând locul unei personalități care trebuie să crească din nou partidul.
Succesorul său a fost Christian Kern, cel care părea să revitalizeze puțin partidul și, fiind comparat de mulți cu premierul canadian Justin Trudeau, părea să facă o figură frumoasă și să crească partidul. Lucrurile nu au durat însă mult și, în prag de alegeri, social-democrații austrieci au un scor de 26-27 de procente, la fel ca în 2013.
„Oamenii s-au săturat de politica marilor partide”, explică politologul Peter Filzmaier de la Universitatea Krems pentru Deutschen Welle.
În acest context, conservatorii, aflați la guvernare alături de social-democrați, au avut avantajul de a-și schimba liderul abia în luna mai a acestui an, astfel că euforia schimbării nu a apucat să se disperseze până la alegeri, și acesta este, de fapt, marele avantaj al lui Kurz. La asta se adaugă o serie de lucruri simple precum vârsta sau carisma sa, iar rezultatul este un tânăr de 31 de ani, care este cel mai îndrăgit politician al Austriei în rândul tuturor categoriilor de vârstă de alegători.
Cine este Sebastian Kurz
Născut și crescut în cartierul muncitoresc Meidling din Viena, fiul unei profesoare și a unui inginer, Sebastian a vrut să se înscrie în OVP la vârsta de 16 ani, dar a fost respins, spunându-i-se că mai întâi trebuie să se concentreze asupra sudiilor. Nu a acceptat, însă, respingerea și a încercat într-o altă organizație de sector și a avut mai mult succes. În 2010 a renunțat la studii pentru a se putea focaliza pe politică, după ce în 2008 devenise președinte al organizației de tineret a OVP din Viena, iar un an mai târziu al organizației naționale, iar în 2010 a fost numit secretar de stat pentru integrare.
Popularitatea sa a crescut considerabil atât pe plan intern cât și internațional după ce, în 2013, a preluat funcția de șef al diplomației austriece la vârsta de doar 27 de ani.
Dacă la început promova slogane precum ”Austria trebuie să ducă o politică a brațelor deschise”, în 2015, Kurz a schimbat foaia, în plină criză a refuziaților, și a încpeut să promoveze politici anti-Merkel.
În această campanie electorală, Kurz a promovat o politică „tipică de centru dreapta” în chestiuni legate de migrație, siguranţă, islamism și împrumutând cu succes unele dintre temele electorale ale populiștilor de dreapta.
Analistul politic austriac Thomas Hofer spune că liderul partidului conservator s-a poziționat „inteligent”, sporind popularitatea partidului său în rândul alegătorilor de dreapta. „Kurz a reușit să preia chestiunile promovare de Partidul Libertății și să le încadreze într-un mod acceptabil din punct de vedere social”, spune el. „El a făcut apel la cei care ar fi putut vota pentru Partidul Libertății”.
În plus față de planurile de susținere a blocării rutelor de refugiați în Europa, prin Balcanii de Vest și peste Marea Mediterană, a sprijinit de asemenea interzicerea voalului complet al feței (implementat la începutul acestei luni) și a promis să distrugă Islamul radical.
„Problema imigrației l-a transformat, însă, pe Kurz într-o vedetă”, a adăugat Hofer. „Această temă a mutat întreaga țară spre dreapta, chiar dacă nu a schimbat cu adevărat viața oamenilor. Cei mai mulți oameni din această țară nu sunt afectați de cei 100.000 de migranți. Este vorba mai mult de o problemă psihologică”.
Kurz a pledat pentru reducerea beneficiilor pentru migranți, în timp ce subiectul dacă cetățenii UE care trăiesc în țară ar trebui să primească aceleași avantaje ca și cetățenii austrieci a devenit un subiect fierbinte.
Sebastian Kurz și ”scandalul alocațiilor”
Legat de acest subiect numele românilor a fost frecvent invocat în ”scandalul alocațiilor”, un subiect care a indignat România. În 2015, Sebastian Kurz a vorbit despre copiii români, ai căror părinţi muncesc în Austria, pentru care statul austriac oferă lunar aproximativ 160 de euro, faţă de circa 20 de euro, cât e alocaţia oferită în ţara noastră. “Suma (din Austria – n.r.) aproape corespunde unui salariu din România”, a spus şeful diplomaţiei austriece.
Declaraţia oficialului de la Viena a stârnit indignare în România. “Am luat act cu surprindere şi dezamăgire de mesajul exprimat de către ministrul de externe austriac, cu privire la alocaţiile acordate copiilor români. Măsurile despre care vorbeşte ministrul Sebastian Kurz, şi care sper să fie doar un gând nefericit, sunt contrare principiilor fundamentale ale UE – principiul antidiscriminare şi cel privind libera circulaţie a persoanelor”, a reacționat atunci ministrul Muncii, Rovana Plumb.
Kurz, departe de a fi Viktor Orban
Analiștii susțin însă, că Kurz este departe de a promova principii extremiste și că nu se pot face comparații între Kurz și liderul de dreapta al Ungariei, Viktor Orban, care a fost criticat intens pentru tratamentul migranților de către Uniunea Europeană.
„Chiar dacă Kurz încearcă să elaboreze politici pentru a face Austria mai puțin atractivă pentru migranți, el nu încearcă să fie ostil ca Orban”, spune Hofer.
Și, deși Kurz poate aduce Austria mai aproape de grupul de la Vișegrad – o alianță a națiunilor europene critice față de integrarea europeană și politica UE în materie de imigrație – Hofer declară că nu există apetit pentru părăsirea blocului comunitar.
Ce se întâmplă în continuare
Deși rezultatul obținut de Sebastian Kurz la alegerile de duminică îi va asigura, cel mai probabil, cel mai mare număr de mandate în parlament, este departe de a se puta gândi la majoritate, așa că va fi nevoie de o alianță.
Cea mai naturală ar părea alianța cu Partidul Libertății, alternativa austriacă a AFD-ului din Germania, care a produs o surpriză obținând al treilea rezultat în alegerile de luna trecută. Dar spre deosebire de vecinii din nord, Partidul Libertății, fondat de foștii naziști în 1950, a fost de mult timp parte din peisajul politic austriac.
Dar există și varianta unei alianțe cu social-democrații actualului cacelar Christian Kern. Totuși, relația lui Kern cu actualul său ministru de Externe este una tensionată după ce unul dintre consilierii cancelarului a creat o mulțime de site-uri care au purtat povestiri rasiste și antisemite în încercarea de a deteriora reputația lui Kurz.
În acest context, Kurz, a cărui întreagă viață a fost dedicată până acum politicii, este văzut drept un „candidat al schimbării”. „El nu făcut niciodată altceva. Este o față tânără, dar nu este o față nouă. Vorbește bine și, deși vorbește despre subiecte scandaloase, o face într-o manieră moale și civilizată și se comportă ca un outsider într-un mod foarte politicos”, a explicat Anton Pelinka, profesor la Universitatea Central Europeană din Budapesta.
În concluzie, descris de un analist politic ca „ginerele ideal pentru femeile austriece de clasa mijlocie”, iar de altul drept o versiune austriacă a lui Emmanuel Macron si Justin Trudeau, cresterea lui Kurz a fost la fel de remarcabila precum părea de improbabilă.