Radei Supremă a adoptat pe 5 septembrie, forma finală a legislației privind reforma învățământului. Reforma urmărește apropierea educației ucrainene de standardele europene, ca urmare a efortului de modernizare a sistemului de încățământ.
Legea Educației din Ucraina, o lege europeană
Potrivit noii legislații, școlile vor putea să-și formeze propriile curricule, să dezvolte programele școlare pentru disciplinele școlare, în conformitate cu standardele de învățământ secundar și să selecteze manuale și metode de predare. Proiectul de lege va permite, de asemenea, elevilor să aleagă între subiecte academice sau profesionale și va include un sistem școlar de 12 ani în locul celui actual de 11 ani, scrie Kyivpost.com. Finlanda va ajuta la implementarea reformei și chiar o va finanța parția.
Tot noua lege prevede extinderea rolului limbii ucrainene în educație, spre deosebire de limba rusă. Însă prin această încercare de eliminare a rusofoniei s-a ajuns să fie atinse și drepturile minorităților și prin urmare ale românilor și maghiarilor care locuiesc acolo și care în timp vor ajunge să nu mai poată studia în limba maternă.
Eliminarea treptată a limbii materne
La acest capitol, legea prevede înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Tranziția se va face treptat, mai întâi pentru copiii de la grădiniță, care de la 1 septembrie 2018 vor începe să înveățe doar în ucraineană. Din 2022 se va elimina predarea în limba maternă pentru clasele medii, iar din 2027 – la clasele de liceu.
Art. 7 al legii presupune ca „persoanelor care aparțin popoarelor băștinașe sau minorităților naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană în anumite instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”.
În urma adoptării acestei noi măsuri legislative va fi desființat întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina: maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi.
Instituțiile române privesc cu îngrijorare spre Kiev
După adoptarea legii, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni de la București a transmis într-un comunicat de presă că ”urmăreşte cu îngrijorare evoluţia modificărilor legislative în domeniul educaţiei în limba maternă în Ucraina, prin care se prevede introducerea treptată a noului sistem educaţional şi înlocuirea limbii materne de predare cu cea ucraineană, în licee şi facultăţi”.
Ministrul Andreea Păstîrnac reiterează importanţa învăţământului în limba maternă, ca element identitar esenţial în rândul comunităţii româneşti din Ucraina, una dintre cele mai importante din punct de vedere cultural, istoric şi ca pondere geografică.
”În vederea unei cunoaşteri exacte a prevederilor acestei legi, în situaţia în care ea va fi promulgată, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, va avea o întrevedere cu Ambasadorul Ucrainei în România, în perioada imediat următoare. Cu acest prilej, vor fi prezentate diplomatului ucrainean punctul de vedere şi solicitările exprimate de asociaţiile româneşti din Ucraina, faţă de învăţământul în limba maternă”, se mai arată în comunicat.
Pe același subiect a comentat și MAE Român care transmite că ”potrivit prevederilor Convenției – cadru pentru protecția minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța limba sa maternă. Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina”.
În acest context, secretarul de stat Victor Micula, se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina. ”Ne exprimăm așteptarea ca drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina sa fie prezervate și subliniem preocuparea constantă a autorităților române față de această problematică”, precizează MAE într-un comunicat de presă.
Românii din Ucraina își pun speranța în Poroșenko
Deputatul ucrainean de origine română, Grigore Timiș a comentat noua lege a Educației spunând că speră ca președintele să o întoarcă spre reexaminare și cu această ocazie să fie revizuite prevederile legate de limba maternă.
“Este regretabil faptul că nu am găsit colegi care să gândească la fel în ceea ce privește susținerea drepturilor constituționale ale minorităților naționale din Ucraina de a beneficia de educație în limba maternă. Acest drept este strict reglementat prin lege, la Articolul 53 din Constituția Ucrainei, iar noi, de asemenea, trebuie să respectăm dreptul internațional (Carta europeană a limbilor minoritare, Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale). Sunt convins că marea familie de 46 de milioane de ucraineni va manifesta susținere față de cei 400.000 de cetățeni ai Ucrainei care sunt etnici români-moldoveni în ceea ce privește dreptul lor legal de a beneficia de educație în limba lor maternă. Sper că președintele Ucrainei va retrimite legea în Parlament spre reexaminare” – se arată în mesajul lui Grigore Timiș, postat pe o rețea de socializare.
În cursul zilei de joi, Comunitatea românească din Ucraina i-a solicitat Președintelui Petro Poroșenko să blocheze prin veto legea învățământului adoptată de Rada Supremă. Într-un Apel semnat de liderii asociaților pentru cultura românească din regiunea Cernăuți se spune că legea învățământului va determina asimilarea lingvistică a minorităților naționale.
„Vă rugăm, mult stimate Petro Poroșenko să aplicați dreptul Președintelui Ucrainei de a bloca prin veto Legea Educației din Ucraina” – se spune în Apelul semnat de reprezentanții Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Societății Scriitorilor Români din Cernăuți și altor asociații pentru cultura românească.
Și maghiarii critică legea
Nu doar românii au reacționat pe această temă. Guvernul de la Budapesta a condamnat Legea Educației din Ucraina. Potrivit secretarului de stat ungar pentru comunitățile maghiare din afara țării, Janos Arpad Potapi, noua lege privează minoritățile etnice din Ucraina de acces la școlarizare în limba lor maternă, ceea ce le limitează oportunitățile de a prospera în țara natală. ”Este o limitare fără precedent a drepturilor celor 150.000 de etnici maghiari din Ucraina și este total neconstituțională”, a mai afirmat oficialul ungar.
Românii din Ucraina constituie al treilea grup etnic după ucraineni și ruși, numărând 409.608 de persoane, sau 0,85% din populația Ucrainei, potrivit recensământului populației din 2001. Teritorial diaspora română locuiește în regiunile de graniță cu România și Republica Moldova, în regiunile Cernăuți, Odesa, Transcarpatia, Mîkolaiv și Kirovohrad.
Românii locuiesc pe teritoriul de astăzi al Ucrainei încă din timpul Evului mediu timpuriu, când aceste teritorii erau incluse formațiunilor timpurii românești: Țara Strășinețului, Țara Onutului, Țara Maramureșului, Satele Hănești.
Pe parcursul secolelor românii de astăzi din Ucraina au locuit preponderent pe teritoriul Principatului Moldovei.
Citește și: Editorial de Claudiu Săftoiu. În bugetul Apărării nu e pace. Cum se împacă setea de înarmare a României, cu foamea de bani a militarilor, generată de Legea salarizării unitare?