Război în Ucraina, ziua 405 | Portul Odesa, atacat cu drone. Bilanţul atacurilor ruseşti din ultimele 24 de ore

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a indicat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat la summitul alianței care va avea loc în iulie în capitala lituaniană Vilnius, potrivit CNN.

„O Ucraină puternică și independentă este vitală pentru stabilitatea zonei euro-atlantice și așteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim cu președintele Zelenski la summitul nostru de la Vilnius din iulie”, a declarat Stoltenberg.

El a făcut această remarcă marți, la Bruxelles, în urma unei reuniuni a Comisiei NATO-Ucraina, organismul responsabil pentru relația dintre Ucraina și alianță.

Trupele rusești au efectuat un atac aerian asupra satului Pechenihy din regiunea Cernihiv, marți, potrivit Comandamentului Operațional de Nord al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Armata rusă a aruncat două bombe asupra Pechenihy folosind avioane de luptă Su-35, a precizat Comandamentul de Nord.

Postul de știri Suspilne a relatat ulterior, citând locuitorii satului, că atacul rusesc a avariat două case și a rănit o persoană.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Potrivit directorului unui spital local, citat de Suspilne, victima a suferit „răni moderate”.

Regiunile de frontieră din nordul și estul Ucrainei, precum regiunea Cernihiv, se confruntă cu amenințarea unor atacuri constante din cauza proximității lor față de Rusia.

Armata ucraineană afirmă că continuă să respingă atacurile rusești în mai multe locuri de-a lungul liniilor de front din regiunea Donețk, cu peste 45 de atacuri în ultima zi concentrate în zona Bahmut, precum și în jurul Avdiivka și Mariinka, în apropiere de orașul Donețk, și Lîman, în apropiere de granița cu Luhansk.

Statul Major General al Forțelor Armate a declarat că aproximativ 20 dintre aceste atacuri au avut loc în jurul Bakhmut. Acesta nu a dat niciun indiciu că unitățile ucrainene ar fi pierdut teren.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că s-a întâlnit cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, marți, potrivit The Kyiv Independent.

„Mai mult ajutor militar este pe drum pentru a ajuta Ucraina să elibereze mai multe teritorii de sub ocupația rusă. Sunt recunoscător Statelor Unite pentru sprijinul neclintit acordat Ucrainei”, a declarat Kuleba în aceeași zi în care Washingtonul a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 2,6 miliarde de dolari.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Kuleba și Blinken au făcut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la următorul summit NATO de la Vilnius, programat pentru 11-12 iulie.

Ministrul ucrainean de externe se află acum la Bruxelles, unde participă la un summit al Comisiei NATO-Ucraina.

Kuleba a raportat, de asemenea, întâlniri cu ministrul de externe al Regatului Unit, James Cleverly, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell.

Discuțiile lor s-ar fi axat pe consolidarea capacităților Ucrainei pentru o viitoare contraofensivă, pe accelerarea eforturilor UE de a furniza Ucrainei muniție suplimentară și pe viziunea Kievului privind aderarea la NATO, pentru care a depus cererea de aderare în septembrie anul trecut.

Un oficial de rang înalt din domeniul apărării a declarat marți că antrenamentul ucrainenilor pe tancurile americane M1-A1 Abrams nu a început încă, dar va începe „relativ curând”, potrivit CNN.

„Antrenamentul cu Abrams nu a început încă… Încă lucrăm la achiziția de echipamente, așa că nu am început încă antrenamentul, dar mă aștept ca acest lucru să se întâmple relativ curând”, a declarat oficialul în timpul unei ședințe de informare.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

În total, oficialul a declarat că SUA au antrenat peste 7.000 de soldați ucraineni de la începutul invaziei rusești. SUA intenționează să trimită 31 de tancuri M1-A1 în Ucraina, de mărimea unui batalion ucrainean de tancuri.

SUA au fost de acord să trimită tancurile în ianuarie, după o revenire bruscă asupra politicii sale declarate, potrivit căreia Abrams erau prea complexe și dificil de întreținut pentru forțele ucrainene în mijlocul unui război.

Administrația Biden a cedat sub presiunea Germaniei, care a declarat că va aproba transferul tancurilor sale Leopard 2 către Ucraina numai dacă SUA vor fi de acord să trimită și tancuri Abrams.

Agenția Națională de Prevenire a Corupției din Ucraina (NACP) a creat cea mai mare bază de date din lume privind persoanele implicate în războiul din Rusia, adăugând 24.000 de persoane pe listă, a declarat marți șeful agenției, Oleksandr Novikov, potrivit The Kyiv Independent.

Novikov a declarat la televiziunea națională, citat de postul de știri Ukrinform, că o parte separată a acestui proiect este un registru al sponsorilor de război, care include companii internaționale care încă lucrează în Rusia.

Registrul este indexat automat de o bază de date specială, astfel încât orice bancă sau agenție străină poate vedea dacă o companie finanțează războiul, a adăugat el.

Potrivit lui Novikov, NACP i-a identificat pe cei implicați în războiul împotriva Ucrainei încă din primele sale zile. Kievul a impus sancțiuni pe baza listei.

La 30 martie, NACP a inclus cel mai mare antreprenor chinez de construcții din Rusia, China State Construction Engineering Corporation (CSCEC), pe lista sponsorilor internaționali ai războiului.

Pe listă mai figurează Procter&Gamble, OpenWay Group, Leroy Merlin, ComNav Technology, Mondi Group/Mondi PLC, Bonduelle, Auchan Holding, Metro Cash & Carry, Buzzi Unicem, Yves Rocher, Raiffeisen Bank International și alte companii.

Pachetul va consta în stocuri ale Pentagonului în valoare de până la 500 de milioane de dolari, retrase din dispoziția președintelui Biden și în capacități militare în valoare de 2,1 miliarde de dolari, achiziționate din industrie cu ajutorul fondurilor Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei (USAI), potrivit The Kyiv Independent.

Astfel, vor fi trimise sisteme HIMARS furnizate de SUA, interceptoare de apărare aeriană, cartușe de artilerie, sisteme antiblindate, arme de calibru mic, vehicule de transport de echipament greu și sprijin pentru întreținere.

Fondurile USAI vor fi cheltuite pentru a furniza Ucrainei capacități de apărare aeriană, sisteme de mortiere, vehicule de sprijin tactic și logistic, terminale și servicii SATCOM, alte echipamente și instruire.

„Statele Unite vor continua să colaboreze cu aliații și partenerii lor pentru a oferi Ucrainei capacități care să răspundă nevoilor sale imediate de pe câmpul de luptă și cerințelor de asistență de securitate pe termen mai lung”, se arată în comunicatul de presă al Pentagonului.

Precedentul pachet de asistență militară americană pentru Ucraina, în valoare de 350 de milioane de dolari, a fost aprobat la 20 martie.

De la începutul războiului total declanșat de Rusia în februarie anul trecut, Washingtonul a alocat Ucrainei asistență de securitate în valoare de peste 35,1 miliarde de dolari.

Președintele Volodimir Zelenski a felicitat Finlanda pentru aderarea sa la NATO, marți, adăugând că alianța a devenit „singura garanție de securitate eficientă în regiune” în contextul războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.

„Ne așteptăm ca summitul NATO de la Vilnius să aducă Ucraina mai aproape de obiectivul nostru euro-atlantic”, a declarat Zelenski, referindu-se la următoarea reuniune a alianței, programată să aibă loc în capitala lituaniană la 11-12 iulie.

Finlanda a devenit oficial cel de-al 31-lea membru al Alianței Nord-Atlantice în timpul ceremoniei oficiale din 4 aprilie de la sediul NATO din Bruxelles, dublând granița terestră a alianței cu Rusia.

Finlanda și-a depus cererea de aderare la NATO în mai 2022, după ani de neutralitate militară.

Ucraina a depus o cerere de aderare rapidă la NATO la 30 septembrie, după ce Rusia a revendicat anexarea a patru regiuni ucrainene. Cu toate acestea, până când războiul purtat de Moscova împotriva Ucrainei nu se va încheia, perspectivele țării de aderare la NATO nu sunt foarte optimiste.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la 3 aprilie pentru Kyiv Independent că „poziția NATO rămâne neschimbată și că Ucraina va deveni membră a alianței”, dar „primul pas spre orice aderare… este să ne asigurăm că Ucraina învinge”.

Statele Unite și Uniunea Europeană s-au angajat marți să „înfrunte direct” orice tentativă de folosire a energie pe post de armă și de destabilizare a piețelor energetice globale, în timp ce războiul Rusiei din Ucraina continuă, scrie CNN.

„Cele două părți și-au reiterat angajamentul ferm de a înfrunta direct, cu măsuri adecvate, toate eforturile de a destabiliza și mai mult situația energetică globală și de a eluda sancțiunile”, au afirmat acestea într-o declarație comună publicată după o reuniune a Consiliului UE-SUA pentru energie, desfășurată la Bruxelles.

Liderii occidentali l-au avertizat pe președintele rus Vladimir Putin să nu folosească exporturile de energie ca armă de șantaj, de când Rusia a invadat Ucraina anul trecut.

„Accelerarea tranziției energetice, reducerea dependenței de combustibilii fosili și reducerea consumului de energie sunt esențiale pentru a consolida securitatea energetică și pentru a contracara încercările de a transforma energia în armă”, se subliniază în declarația comună.

Consiliul a discutat, de asemenea, despre modalitățile de consolidare a securității energetice în Ucraina și Moldova.

SUA și UE au promis, de asemenea, să continue să coordoneze răspunsurile bilaterale și multilaterale pentru a menține stabilitatea piețelor energetice globale.

Consiliul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului i-a cerut marţi Rusiei să le permită organizaţiilor internaţionale să efectueze vizite la copii şi la alţi civili „care au fost deportaţi în mod forţat” în Ucraina către teritoriile controlate de Moscova, transmite AFP.

Rezoluţia adoptată marţi îi solicită Moscovei să „pună capăt transferului forţat ilegal şi deportării de civili şi alte persoane protejate în interiorul Ucrainei sau către Federaţia Rusă (…), în particular de copii, inclusiv cei care sunt plasaţi în instituţii, cei neînsoţiţi şi cei care sunt separaţi”.

Potrivit Kievului, 16.221 de copii au fost deportaţi în Rusia până la finalul lunii februarie, date pe care Comisia ONU de anchetă privind încălcările drepturile omului în Ucraina nu le-a putut verifica.

Finlanda a devenit marți, în mod oficial, al 31-lea stat membru al NATO. Ultimul pas al procesului de aderare a avut loc într-o ceremonie oficială la sediul Alianței de la Bruxelles.

Decizia formalizată marți reprezintă o schimbare majoră în peisajul de securitate din nord-estul Europei și reprezintă o lovitură pentru Rusia, care va împărți cu Alianța Nord-Atlantică o graniță cu 1.300 de kilometri mai lungă, scriu CNN și Deutsche Welle.

Președintele rus Vladimir Putin și președintele belarus Alexander Lukașenko vor purta discuții la Moscova miercuri, 5 aprilie, a anunțat Kremlinul, citat de CNN.

Lukașenko va efectua o vizită oficială în Rusia în perioada 5-6 aprilie, unde va participa la o ședință a Consiliului Suprem de Stat al Statului Unirii și se va întâlni cu Putin, potrivit agenției de presă de stat din Belarus BELTA.

Potrivit Kremlinului, miercuri, șefii de stat vor discuta probleme bilaterale și internaționale de actualitate.

Joi, Moscova va găzdui o reuniune a Consiliului Suprem de Stat al Statului Unirii, la care vor participa Putin și Lukașenko.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că aeronavele din Belarus au fost modernizate pentru a putea efectua lovituri nucleare, ca răspuns la iminenta extindere a NATO, notează CNN.

„O parte din avioanele de atac belaruse au dobândit capacitatea de a lovi ținte inamice cu arme nucleare”, a declarat Şoigu marți. „În plus, sistemul de rachete operațional-tactice Iskander-M a fost predat Forțelor Armate ale Belarusului. Acesta poate folosi rachete, atât convenționale, cât și nucleare”.

Şoigu a continuat spunând că forțele belaruse au fost instruite în Rusia cu privire la sistemul Iskander.

Ministrul rus al apărării a susținut că decizia de a da Belarusului sistemele cu capacitate nucleară a fost un răspuns la extinderea NATO spre granița Rusiei. Finlanda a devenit marţi al 31-lea membru al Alianței.

Deși statul nordic împarte o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia, Stoltenberg a declarat anterior reporterilor că trupele NATO vor fi staționate în Finlanda doar cu acordul țării.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat marți că alianța nu a observat nicio schimbare în ceea ce privește poziția nucleară a Rusiei care să o oblige să-și ajusteze propria poziție.

Kremlinul a declarat că aderarea Finlandei la NATO riscă „o extindere semnificativă a conflictului”. Rusia va fi nevoită să ia „contramăsuri”, a declarat ministrul apărării, Serghei Șoigu, conform Sky News.

El a calificat extinderea NATO drept o „invadare a securității noastre și a intereselor naționale ale Rusiei”.

Şoigu a adăugat că această mișcare nu va avea niciun impact asupra rezultatului războiului din Ucraina. Moscova a declarat deja că va întări diviziile militare staționate în vestul și nord-vestul său.

Şeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, a afirmat că Occidentul împinge Georgia, care se învecinează cu Rusia, într-un conflict cu Moscova pentru a deschide un „al doilea front”, deoarece războiul din Ucraina nu evoluează „în favoarea” Kievului, transmite CNN.

„Asistăm la încercări persistente din partea Washingtonului, Bruxellesului și Londrei de a convinge conducerea georgiană de necesitatea deschiderii unui așa-numit al doilea front”, a declarat marți șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, în timp ce se afla în vizită în Belarus, potrivit agenției de presă de stat belaruse BelTA.

„Ei văd că situația actuală de pe câmpul de luptă nu este în favoarea Ucrainei și forțează Georgia să intre în conflict cu Federația Rusă”, a susținut Narîșkin, potrivit BelTa.

De asemenea, el a avut marți o întâlnire cu președintele belarus Alexander Lukașenko, în timpul căreia liderul belarus i-a spus lui Narîșkin că cele două țări se confruntă cu amenințări „serioase”.

„Luând în considerare diversele evoluții care au loc în lume, și nu ultimul factor aici este lupta împotriva terorismului, vedem că operațiunea militară specială a Federației Ruse ne-a determinat să privim cu scrupulozitate agențiile de aplicare a legii, militare și de securitate”, a declarat Lukașenko, potrivit BelTa.

Președintele KGB-ului belarus, Ivan Tertel, a participat, de asemenea, la întâlnirea cu Lukașenko și va avea o întâlnire separată cu Narîșkin, potrivit BelTa.

Forţele ruse utilizează zilnic aproximativ 20 de bombe aeriene ghidate „cu planare” pe întreaga linie a frontului, pentru a nu-şi trimite avioanele în zona în care pot fi lovite de apărarea antiaeriană ucraineană, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Forţelor aeriene ucrainene, Iuri Ignat, citat de EFE şi Unian.

„Ei au început să utilizeze în mod curent bombe „cu planare” care pot parcurge o distanţă de până la 70 de kilometri”, a declarat Iuri Ignat, indicând că inamicul foloseşte cam între 10 şi 20 de bombe de acest tip pe zi de-a lungul întregii lunii a frontului, notează Agerpres.

Potrivit acestuia, forţele ruse utilizează avioane Su-35 şi Su-34 pentru a lansa aceste bombe fără a fi nevoie să pătrundă în spaţiul în care sunt vulnerabile la rachetele apărării antiaeriene a Ucrainei.

Iuri Ignat a insistat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme antiaeriene şi de avioane moderne pentru a respinge atacurile aeriene inamice de la distanţă.

Acest tip de bombe aeriene „cu planare” parcurge o traiectorie de câţiva kilometri din momentul în care este lansată de un avion. Astfel de bombe ghidate au o rază de acţiune mai mare decât bombele convenţionale întrucât dispun de aripi. Cu cât altitudinea de la care este lansată o astfel de bombă este mai mare, cu atât distanţa parcursă de aceasta este mai mare. Rusia mai foloseşte în războiul împotriva Ucrainei bombe ghidate sau inteligente.

Forţele ucrainene dispun deja şi ele de kituri de bombe inteligente cu muniţie de atac ghidată Joint Direct Attack Munition (JDAM), care transformă o bombă aeriană GBU convenţională într-o bombă de precizie cu o rază de acţiune de până la 72 km.

În acelaşi timp, trupele ucrainene care apără partea din Bahmut – oraş asediat în estul ţării – pe care încă o controlează au respins luni 32 de atacuri din partea forţelor ruse care încearcă să preia controlul total asupra oraşului, indică Statul Major General ucrainean într-un buletin informativ publicat marţi şi citat de EFE.

„În direcţia Bahmut, inamicul încearcă să preia controlul total asupra oraşului şi continuă să lanseze atacuri”, se arată în nota care aminteşte, prin formulările sale, de comunicate din zilele anterioare. „Pe parcursul zilei (de ieri), unităţi ale forţelor de apărare (ucrainene) au respins 32 de atacuri inamice în zona frontului din Bahmut”, potrivit textului, care consemnează, de asemenea, bombardamente ruseşti asupra mai multor localităţi din zonă.

Şeful grupului de mercenari ruşi Wagner, Evgheni Prigojin, a proclamat luni preluarea „legală” a oraşului, în timp ce armata sa privată, care se află în prim-planul ofensivei ruse în zonă, susţinea că a preluat controlul asupra primăriei din Bahmut, ceea ce Kievul a negat.

Însuşi Prigojin a recunoscut că trupele ucrainene nu au părăsit oraşul şi sunt concentrate în partea sa de vest.

Potrivit raportului de marţi al Statului Major General ucrainean, Rusia a lansat de asemenea atacuri asupra Avdiivka şi Marinka, alte două oraşe de pe frontul de est pe care forţele de ocupaţie încearcă de luni de zile să le cucerească.

Aderarea Finlandei la NATO în cursul zilei de marți va fi un eveniment istoric și un rezultat direct al invaziei Rusiei în Ucraina, a declarat șeful NATO, Jens Stoltenberg, adăugând că alianța se va asigura că și Suedia va deveni un membru cu drepturi depline, informează The Guardian.

„Președintele Putin a avut ca obiectiv declarat al invaziei din Ucraina să obțină mai puțin NATO”, a declarat el reporterilor înainte de o reuniune a miniștrilor de externe ai alianței.

„El obține exact opusul… Finlanda astăzi și, în curând, și Suedia vor deveni membre cu drepturi depline ale alianței”, a spus el.

Comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, care a fost acuzat de Curtea Penală Internațională (CPI) alături de președintele Vladimir Putin de crime de război în Ucraina, a declarat marți, la o conferință de presă la Moscova, că acuzațiile CPI sunt false și neclare.

Maria Lvova-Belova a mai spus că Rusia a acceptat peste 5 milioane de refugiați din regiunea ucraineană Donbas, inclusiv 730.000 de copii, din februarie 2022, informează The Guardian, care preia Reuters.

Lvova-Belova a declarat că a fost întotdeauna solicitat consimțământul părinților copiilor, iar comisia a acționat întotdeauna în interesul superior al copilului.

Potrivit acesteia, comisia sa nu are cunoștință de niciun caz în care un copil din estul Ucrainei să fi fost separat de rudele sale de sânge și să fi fost transferat într-un centru de plasament.

La 17 martie, Curtea Penală Internaţională, cu sediul la Haga, a emis mandate de arestare pe numele lui Putin și al lui Lvova-Belova pentru deportarea ilegală a copiilor din zonele din Ucraina ocupate de forțele rusești.

CPI a anunţat că deține informații potrivit cărora sute de copii au fost luați din orfelinate și centre de îngrijire a copiilor din zonele din Ucraina revendicate de Rusia. Unii dintre acești copii, a precizat CPI, au fost dați spre adopție în Rusia.

Kremlinul a declarat că mandatul de arestare al CPI este o decizie scandalos de partizană şi lipsită de sens. Oficialii ruși neagă crimele de război din Ucraina și spun că Occidentul a ignorat crimele de război făcute de ucraineni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit luni cu o delegație republicană din Congresul SUA și le-a mulțumit pentru sprijinul acordat Ucrainei, a anunțat marți biroul președintelui într-un comunicat, potrivit CNN.

Delegația americană a fost condusă de republicanul Mike Turner.

„Sprijinul bicameral și bipartizan al Statelor Unite, al președintelui Biden și al întregului popor american a jucat un rol decisiv în capacitatea țării noastre de a rezista Rusiei în războiul pentru libertatea și valorile noastre democratice”, a declarat Zelenski.

„Vom învinge pentru că luptăm pentru libertatea noastră și a copiilor noștri. Și apreciem foarte mult ajutorul pe care ni-l oferiți – nu doar armatei noastre, ci și sprijin politic și financiar pentru poporul ucrainean: profesori, lucrători medicali, pensionari”, a adăugat Zelenski.

Președintele ucrainean a cerut sprijin militar suplimentar și livrarea rapidă a armelor și a altor echipamente, care au fost deja promise.

Cinci persoane au murit, iar alte şapte sunt rănite, după atacurile forţelor ruse din Ucraina în ultimele 24 de ore, potrivit rapoartelor autorităților locale, informează The Kyiv Independent.

Patru persoane au fost ucise și trei au fost rănite în Donețk, potrivit guvernatorului Pavlo Kirilenko. Două dintre decese au fost rezultatul unor atacuri în orașul Torețk, unul în Avdiivka și unul în Torske.

Regiunea Herson a fost bombardată de 61 de ori în ultimele 24 de ore, a scris guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Orașul Herson a fost bombardat de patru ori. Zece obuze au lovit un cartier rezidențial al orașului și o unitate medicală. O persoană a murit în urma atacurilor, a scris Prokudin.

Orașul Kupiansk din regiunea Harkov a fost bombardat în jurul orei 5 dimineața, a raportat guvernatorul Oleh Siniehubov, rezultând pagube materiale la o clădire nerezidențială. Orașul a fost bombardat de două ori în cursul zilei de 3 aprilie.

Localitatea Dvorichna a fost atacată de „cel puțin” 48 de ori, iar satul Zapadne de 36 de ori cu rachete și tunuri de artilerie, tancuri, mortiere și aviație.

Un bărbat în vârstă de 28 de ani din districtul Chuhuiv a fost spitalizat pentru răni ușoare în urma bombardamentelor asupra orașului Vovchansk și a satului Vovchanski Khutory.

Rusia a bombardat peste noapte trei comunități din regiunea Sumî, potrivit Administrației militare din regiunea Sumî.

Trei persoane au fost rănite în orașul Seredyna-Buda, în timp ce clădirea administrativă și Casa de Cultură au fost avariate.

Patru lovituri au fost înregistrate în municipiul Esmanska, dar nu s-au înregistrat victime.

Regiunea Zaporojie a fost atacată cu trei lovituri aeriene țintite, 44 de lovituri de artilerie și trei atacuri cu drone în cursul nopții, a raportat Administrația militară a regiunii Zaporojie. Au fost înregistrate zece rapoarte de distrugere și deteriorare a clădirilor rezidențiale, apartamentelor și clădirilor comerciale. Nu s-au înregistrat victime.

Șaptesprezece drone Shahed, de fabricație iraniană, au fost detectate peste noapte deasupra regiunilor Odesa și Mikolaiv, a raportat guvernatorul din Mikolaiv, Vitaliy Kim. Treisprezece au fost distruse deasupra regiunii Odesa și una deasupra regiunii Mikolaiv.

Agenția de știri rusă de stat Tass a anunțat că numărul persoanelor rănite în urma exploziei din cafeneaua din Sankt Petersburg, în urma căreia a fost ucis Vladlen Tatarski, cunoscut blogger militar, a crescut la 40, scrie The Guardian.

Conform autorităţilor ruse, în urma incidentului produs într-o cafenea din Sankt Petersburg, 40 de persoane au solicitat ajutor medical, inclusiv trei minori.

Tass relatează că 25 dintre victime rămân în spital, iar cinci dintre ele sunt în stare „gravă”.

Trupele rusești își concentrează eforturile ofensive spre Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka în regiunea Donețk. Trupele ucrainene au respins 69 de atacuri rusești în aceste direcții pe 3 aprilie, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei marţi dimineaţă, informează The Kyiv Independent.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat trei rachete, 21 de atacuri aeriene și cel puțin 33 de atacuri MLRS care au vizat infrastructura civilă.

Apărarea aeriană ucraineană a doborât 14 drone de fabricație iraniană Shahed-136 și Shahed-131 în cursul nopții de 4 aprilie. Dronele au fost probabil lansate de pe coasta de est a Mării Azov.

Statul Major General a avertizat că amenințarea atacurilor aeriene și cu rachete ale Rusiei rămâne ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat cinci lovituri împotriva unor baze temporare rusești pe 3 aprilie.

Ministerul britanic al Apărării susţine că Rusia ar putea căuta să sponsorizeze și să dezvolte alternative la Wagner – companii militare private care ar putea înlocui în cele din urmă Wagner.

„Acest lucru are loc în contextul în care există o dispută de profil înalt între Ministerul rus al Apărării și grupul Wagner. Conducerea militară a Rusiei dorește probabil companii militare private de înlocuire asupra căreia să aibă mai mult control. Cu toate acestea, nicio altă companie militară privată nu se apropie în prezent de dimensiunea sau puterea lui Wagner”, notează sursa citată.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 4 April 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/oUYAi2Vhia

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/a485dL48wL

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 4, 2023

Drone rusești au lovit portul ucrainean strategic Odesa, au anunțat autoritățile locale la primele ore ale dimineții, adăugând că au fost înregistrate „pagube”.

„Inamicul tocmai a lovit Odesa și districtul Odesa cu drone de atac”, au precizat autoritățile locale într-un comunicat pe Facebook. „Există pagube”, au mai transmis oficialii, conform The Guardian.

Anterior, apărarea antiaeriană ucraineană anunţa că a doborât 14 drone de fabricație iraniană Shahed-136 și Shahad-131 în noaptea de luni spre marţi, potrivit The Kyiv Independent.

Dronele au fost probabil lansate de pe coasta de est a Mării Azov, potrivit unei actualizări a Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene.

Se pare că Rusia a lansat până la 17 drone împotriva Ucrainei. Forțele ruse au vizat regiunea Odesa în noaptea de 4 aprilie. Administrația regională de stat din Odesa a anunţat că sunt posibile alte atacuri.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat luni un decret pentru înființarea unui fond special destinat să-i ajute pe soldații care luptă în Ucraina și pe familiile acestora, scrie The Moscow Times preluând AFP.

Decretul emis în sprijinul „Apărătorilor Patriei” a fost publicat pe site-ul oficial al guvernului rus.

Măsurile sunt „menite să asigure o viață decentă” pentru soldații implicați în ofensiva din Ucraina, precum și pentru partenerele și copiii lor, potrivit decretului semnat de Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin înființează un fond special pentru soldații care luptă în Ucraina și pentru familiile acestora, menit „să le asigure o viață decentă”

Oficialii din regiunea Briansk din Rusia, aflată în apropiere de granița cu Ucraina, au anunțat că o dronă a aruncat un dispozitiv exploziv asupra unui birou regional de înrolare militară, informează Ukrainska Pravda.

Aleksandr Bogomaz, guvernatorul regiunii Briansk, a scris, într-un mesaj publicat luni seară pe Telegram, că districtul Sevsky a fost atacat. Potrivit oficialului rus, sediul unui birou de înrolare militară a fost avariat în urma lansării unui dispozitiv exploziv. Guvernatorul nu a raportat victime.

Bogomaz a acuzat forțele armate ucrainene de efectuarea acestui atac.

Soldații și voluntarii ucraineni îi îndeamnă pe locuitorii din Ceasiv Iar să părăsească orașul, relatează Sky News.

Ceasiv Iar se află aproape de linia frontului din regiunea estică Donețk, unde au avut loc cele mai aprige lupte din ultimele luni, în special la Bahmut.

Condițiile meteo de acolo sunt în mod clar încă foarte reci, cu zăpadă rămasă pe sol.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a luat în derâdere, luni, îngrijorările că țara sa nu și-ar putea exercita în mod corect mandatul pentru luna aprilie la președinția rotativă a Consiliului de Securitate în timp ce se derulează războiul din Ucraina, relatează CNN.

Nebenzia a subliniat că SUA au deținut președinția Consiliului în 2003 – anul în care a fost invadat Irakul.

El a spus că nu au existat plângeri în februarie 2022, când Rusia a prezidat forul internațional, în timp ce trupele sale au demarat „operațiunea militară specială”.

Diplomatul a declarat că, atâta timp cât ordinea mondială este menținută, nu va exista nicio schimbare în procedurile ONU care ar putea duce la o schimbare a statutului Rusiei.

Rusia a preluat sâmbătă președinția celui mai important organism de securitate al ONU, care se rotește în fiecare lună.

Kremlinul se așteaptă la o participare mai mare decât în mod normal la alegerile prezidențiale din 2024, președintele Vladimir Putin urmând să obțină cel puțin trei sferturi din voturi, potrivit unor surse citate luni de site-ul de știri RBC, potrivit The Moscow Times.

Valorile de referință ale Kremlinului anticipează o prezență la vot de 70% și 75% din voturi acordate lui Putin, potrivit strategiei administrației prezidențiale prezentate săptămâna trecută la un seminar pentru oficialii regionali organizat într-un complex din afara Moscovei.

„Discuția a fost despre faptul că este nevoie de mai mult decât data trecută (la alegerile din 2018, n.r.)”, a declarat pentru RBC unul dintre participanții la seminar.

Mai multe detalii: Kremlinul țintește, în strategia pentru alegerile din 2024, o victorie a lui Vladimir Putin cu 75% din voturi, scrie presa rusă

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că aliații occidentali au livrat Ucrainei un ajutor militar de peste 70 de miliarde de dolari în ultimul an, de la începutul invaziei ruse, relatează CNN.

„Nu există semne că președintele Putin se pregătește pentru pace. El se pregătește pentru mai mult război”, a avertizat Stoltenberg, vorbind la o conferință de presă la Bruxelles.

Stoltenberg a adăugat că aliații au livrat 65 de miliarde de euro (aproximativ 70,7 miliarde de dolari) sub formă de ajutor militar și a salutat sosirea recentă a unor tancuri de luptă moderne și a altor vehicule blindate în Ucraina.

„Acestea pot face o diferență reală pe linia frontului și pot permite forțelor ucrainene să elibereze mai mult teritoriu”, a spus el.

Șeful NATO a afirmat că sprijinul alianței pentru Ucraina este „pe termen lung” și a precizat că „vom discuta despre modul în care ne putem intensifica sprijinul, inclusiv prin continuarea consolidării forțelor armate ucrainene și sprijinirea tranziției de la echipamentele și doctrina din epoca sovietică la cea a NATO”.

Stoltenberg a mai spus că aliații trebuie să abordeze alte amenințări și provocări, invocând instabilitatea, terorismul și influența tot mai mare a Iranului, Rusiei și Chinei. El i-a îndemnat pe aliați să investească mai mult în apărare pentru a face față tuturor acestor probleme de amploare.

Norvegia și Danemarca vor coopera pentru a dona Ucrainei 8.000 de obuze de artilerie, a anunțat luni guvernul norvegian, într-un comunicat, potrivit CNN.

„Norvegia donează proiectilele, în timp ce Danemarca donează focoasele asociate, sacii de propulsie și cartușele de amorsă”, se arată în comunicat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat la anunț, afirmând într-un mesaj publicat pe Twitter că este recunoscător pentru această donație.

„Le sunt recunoscător guvernelor danez și norvegian (…) pentru inițiativa comună de a transfera un lot suplimentar de obuze de artilerie către Ucraina. Asistența militară în timp util din partea partenerilor este cheia pentru a aduce mai aproape victoria noastră comună!”, a afirmat Zelenski.

Proiectilele vor fi „muniție de artilerie standard NATO de 155 mm și vor completa donația daneză de 19 obuziere autopropulsate Caesar”, a adăugat comunicatul transmis de Norvegia.

Proiectilele de artilerie ale Norvegiei vor fi livrate din stocul propriu al forțelor armate ale țării.

Finlanda nu a cerut statelor membre NATO să staționeze trupe pe teritoriul său, a declarat un comandant de rang înalt din cadrul alianței militare, în timp ce Helsinkiul se pregătește să adere la aceasta, relatează Al Jazeera.

„Dacă vom staționa sau nu trupe în Finlanda este o întrebare care începe cu Finlanda”, a declarat amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar al NATO.

„Deocamdată, nu există o astfel de cerere. Dar, bineînțeles, ar putea veni în viitor și atunci va trebui să analizăm acest lucru atunci când se va întâmpla”, a declarat Bauer, într-un interviu acordat agenției de presă AFP.

Premierii ceh și slovac au îndemnat luni UE să exercite o „presiune țintită” asupra Kremlinului, prin aplicarea integrală a sancțiunilor impuse după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, informează AFP, potrivit Al Jazeera.

„Este important ca UE și partenerii săi să continue să exercite o presiune țintită asupra Federației Ruse și să pună în aplicare în mod riguros sancțiunile”, au declarat cei doi prim-miniștri, într-un comunicat comun.

De asemenea, aliații ar trebui „să împiedice ocolirea sancțiunilor și să creeze mecanisme pentru a-i pedepsi pe cei responsabili de infracțiuni legate de această agresiune”, au adăugat ei.

Guvernele ceh și slovac, conduse de Petr Fiala și, respectiv, de Eduard Heger, au avut o reuniune comună în orașul Trencin din vestul Slovaciei.

Corespondentul Wall Street Journal, Evan Gershkovich, care a fost arestat și acuzat de spionaj în Rusia săptămâna trecută, a făcut apel, prin intermediul avocaților săi, împotriva deciziei prin care a fost plasat în detenție, a anunțat luni agenția rusă de presă Interfax citând un tribunal din Moscova, potrivit Al Jazeera.

„Același avocat (din oficiu) care l-a reprezentat pe Gershkovici în momentul arestării sale a făcut apel”, a declarat o purtătoare de cuvânt a tribunalului moscovit din Lefortovo, citată de AFP.

„Data audierii apelului privind detenția va fi anunțată săptămâna aceasta”, a adăugat ea, precizând că cererea va fi analizată de o instanță superioară.

Joi, un tribunal din Moscova l-a plasat pe Gershkovici în arest preventiv până pe data de 29 mai, decizie pe care recursul urmărește să o anuleze.

Președintele rus Vladimir Putin i-a acordat postum Ordinul Curajului jurnalistului Vladlen Tatarski, care a murit într-o explozie într-o cafenea din Sankt Petersburg, informează ziarul de stat Izevstia.

„Pentru curajul și curajul arătat în îndeplinirea îndatoririi profesionale, acordați Ordinul Curajului lui Fomin Maxim Yurievich (Vladlen Tatarski), corespondent de război (postum)”, se spune în decretul semnat luni de liderul de la Kremlin.

Mai multe detalii: Ordinul Curajului, acordat postum corespondentului militar Vladlen Tatarski

Ucraina a primit luni prima tranșă de 2,7 miliarde de dolari, în cadrul programului Mecanismului Extins de Creditare al Fondului Monetar Internațional (FMI), a anunțat ministrul de finanțe Sergiy Marchenko, potrivit The Guardian și Al Jazeera.

„Le sunt recunoscător partenerilor noștri pentru că au sprijinit Ucraina pe drumul spre victorie”, a scris Marchenko, pe Twitter.

FMI a anunțat vineri că boardul său executiv a aprobat un program de împrumut pe patru ani în valoare de 15,6 miliarde de dolari (12,6 miliarde de lire sterline) pentru Ucraina, parte a unui pachet global de 115 miliarde de dolari (92,8 miliarde de lire sterline) pentru a sprijini economia țării în lupta împotriva invaziei Rusiei.

Mecaniscmul extins de creditare este primul program major de finanțare convențională aprobat de FMI pentru o țară implicată într-un război de amploare.

Decizia a deschis calea pentru deblocarea imediată a 2,7 miliarde de dolari către Kiev și impune Ucrainei să realizeze reforme ambițioase, în special în sectorul energetic, a precizat FMI, într-un comunicat.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis luni că alianța va continua să sprijine Ucraina în pofida „retoricii nucleare periculoase și nesăbuite a Rusiei”, informează The Kyiv Independent.

El a adăugat că Kievul poate câștiga războiul și poate deveni într-o zi un membru cu drepturi depline al NATO.

Stoltenberg a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că „poziția NATO rămâne neschimbată și că Ucraina va deveni membru al alianței”.

Șeful NATO a subliniat că „principalul obiectiv” îl reprezintă asigurarea faptului că Ucraina rămâne o națiune suverană și independentă în Europa.

„Primul pas spre aderarea Ucrainei la NATO este să ne asigurăm că Ucraina câștigă și de aceea SUA și partenerii săi au oferit un sprijin fără precedent pentru Ucraina”, a adăugat el.

„Nu vă pot da o dată exactă, dar ceea ce pot spune este că aliații sunt extrem de concentrați pe asigurarea faptului că Ucraina va învinge”, a declarat Stoltenberg, răspunzând la o întrebarea adresată de The Kiev Independent.

El a adăugat că aliații continuă să ofere un „nivel consistent de sprijin” pentru Ucraina și să demonstreze că „ușa NATO rămâne deschisă”.

Comentariile lui Stoltenberg cu privire la perspectivele aparent îndepărtate ale Ucrainei de a adera la Alianța Noard-Atlantică vin la șase luni după ce președintele Volodimir Zelenski a depus o cerere de aderare rapidă la NATO, după ce Rusia a anexat patru regiuni ucrainene, în septembrie anul trecut.

În ciuda asigurărilor șefului NATO că Ucraina va adera într-o zi la alianță, perspectivele de aderare sunt reduse până când războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu se va încheia.

Vorbind cu o zi înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, Stoltenberg a declarat că Ucraina trebuie să implementeze mai multe reforme – de la combaterea corupției la modernizarea sectorului de apărare – pentru a se apropia de NATO.

Potrivit lui Stoltenberg, în cadrul următoarei reuniuni, statele membre vor discuta despre „nevoia urgentă” de a continua sprijinul letal și non-letal pentru Ucraina.

„S-au întâmplat deja multe, dar trebuie să facem mai mult și trebuie să lucrăm la acest lucru dintr-o perspectivă multianuală, pe termen lung” pentru a ajuta Ucraina împotriva „războiului brutal de agresiune al Rusiei”, a afirmat Stoltenberg.

La reuniunea de marți, Finlanda va deveni oficial membră a NATO, iar Suedia urmează să facă un pas similar în viitorul apropiat, a precizat Stoltenberg. Cele două țări au solicitat să adere la NATO la câteva luni după ce vecinul lor, Rusia, și-a lansat invazia pe scară largă din Ucraina.

„Nu este treaba Moscovei să decidă cine va fi membru al NATO sau nu”, a mai spus Stoltenberg.

Presa rusă anunță arestare lui Dmitri Kasințev, proprietarul apartamentului în care a fost arestată Daria Trepova, tânăra de 26 de ani acuzată de atacul în urma căruia a fost ucis bloggerul militar Vladlen Tatarski, scrie portalul independent Meduza. Autoritățile încă nu au confirmat încă arestarea bărbatului.

Canalul Telegram Shot a publicat un videoclip cu ceea ce pare a fi un grup de agenți în civil care conduc un bărbat încătușat. Deținutul este Dmitri Kasințev, 27 de ani, proprietarul apartamentului din Sankt Petersburg de unde ea a fost ridicată.

Mai multe detalii: Bărbat reținut la Sankt Petersburg, în legătură cu asasinarea lui Vladlen Tatarski

În cursul ultimelor 24 de ore, Forțele Armate ale Ucrainei au respins 45 de atacuri rusești, iar orașele Bahmut, Avdiivka și Marinka rămân epicentrul acțiunilor de luptă, a anunțat luni Statul Major General al armatei ucrainene, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale despre invazia rusă, potrivit Ukrainska Pravda.

„Inamicul își concentrează principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive pe fronturile din Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. Datorită acțiunilor coordonate ale unităților Forțelor de Apărare ale Ucrainei și a eroismului fiecărui soldat, peste 45 de atacuri inamice au fost respinse pe parcursul zilei. Bahmut, Avdiivka și Marinka rămân epicentrul acțiunilor de luptă”, a transmis Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat cinci lovituri asupra unor grupuri de soldați și echipamente militare rusești pe parcursul zilei. Apărătorii ucraineni au doborât, de asemenea, o dronă rusă de recunoaștere, a precizat conducerea armatei ucrainene.

La rândul lor, unitățile Forțelor de Rachete și ale Artileriei ucrainene au lovit un grup de efective rusești.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, rușii au efectuat 3 raiduri cu rachete și 17 lovituri aeriene și au desfășurat sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) pentru a ataca pozițiile ucrainene și infrastructura civilă a acestor orașe de peste 20 de ori.

Pe fronturile din Volyn, Polissia, Sivershchyna și Slobozhanshchyna, situația operațională nu s-a schimbat semnificativ și nu au fost detectate semne de formare a unor grupuri ofensive.

Anumite unități ale Forțelor Armate ale Belarusului continuă să îndeplinească sarcini în zonele de frontieră cu Ucraina. Federația Rusă continuă să utilizeze spațiul aerian și teritoriul Belarusului, precum și infrastructura sa militară. Instruirea unităților forțelor armate ruse se desfășoară pe mai multe terenuri de antrenament din Belarus, a susținut Statul Major General.

De asemenea, a fost menținută prezența unităților ruse în zonele de frontieră din regiunile Kursk și Belgorod.

Tot în cursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au atacat zonele așezărilor Zapsillya și Myropillya din regiunea Sumî, precum și Vovchansk, Vovchanski Khutory, Zybyne, Volokhivka, Rublene și Vilkhuvatka din regiunea Harkov.

Pe frontul din Kupiansk, din regiunea Harkov, forțele ruse au atacat localitățile Kamianka, Petro-Ivanivka, Dvorichna, Kutkivka, Zapadne și Masiutivka. În regiunea Luhans au atacat Krokhmalne, iar în regiunea Donețk au fost vizate localitățile Terny și Serebrianka.

Pe frontul din Lîman, forțele ruse nu au avut succes în desfășurarea operațiunilor ofensive în apropierea pădurilor Nevske și Serebrianka. Rușii au desfășurat artileria pentru a ataca orașele Makiivka, Nevske și Bilohorivka, din regiunea Luhansk, și orașele Vesele, Spirne și Rozdolivka, din regiunea Donețk.

Pe frontul din Bahmut, trupele ruse au continuat să ia cu asalt Bahmutul, încercând să preia controlul total al orașului. Rușii au desfășurat operațiuni ofensive în apropiere de Orikhovo-Vasylivka și Ivanivske, dar nu au avut succes, a mai susținut conducerea armatei ucrainene.

Pe fronturile din Avdiivka și Marinka, forțele ruse au desfășurat operațiuni ofensive nereușite în apropiere de Sieverne, Pervomaiske și Marinka. În același timp, rușii au atacat Avdiivka, Vodiane, Sieverne, Netailove, Pervomaiske, Heorhiivka, Marinka și Pobieda din regiunea Donețk.

Pe frontul din Șahtarsk, forțele ruse nu au desfășurat operațiuni ofensive pe parcursul zilei. Dronele au fost utilizate în mod activ pentru a regla tirul de artilerie al trupelor ruse. Acestea au bombardat așezările Novomykhailivka, Vuhledar, Prechystivka, Zolota Nyva, Velyka Novosilka și Vremivka din regiunea Donețk.

Pe fronturile din Zaporojie și Herson, rușii nu au desfășurat acțiuni active și, în schimb, și-au sporit capacitățile de apărare. Forțele ruse au efectuat bombardamente asupra așezărilor de lângă linia de confruntare militară. Printre acestea se numără Olhivske, Huliapole, Charivne, Bilohiria, Mala Tokmachka și Kamianske din regiunea Zaporojie, precum și orașul Herson.

În districtul Skadovsk din regiunea Herson, autoritățile ruse de ocupație au început să întocmească liste cu locuitorii care sunt de acord să se „evacueze” în Crimeea sau pe teritoriul Federației Ruse. „Evacuarea” se va face deocamdată pe bază de voluntariat, începând cu femeile și copiii, mai susține Statul Major General ucrainean în actualizare.

Urmărește-ne pe Google News