LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 358 | Volodimir Zelenski exclude cedarea de teritorii în cazul unei păci cu Rusia

Scopul rachetelor momeală a fost acela de a copleși sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei oferind prea multe ținte, a declarat Mihail Podolyak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru Associated Press.

„Ei vor să supraîncarce sistemul nostru antiaeran pentru a avea o șansă suplimentară de a atinge infrastructura.”, a spus acesta.

Podolyak a spus că trupele ruse se confruntă cu epuizarea efectivelor de rachete și că lipsurile forțează schimbarea tacticii. Rusia amesteca rachete mai vechi din epoca sovietică cu „rachete noi care au o anumită valoare”, a adăugat el.

El a spus că Rusia folosește, de asemenea, „baloane cu aer speciale” în noua sa strategie, dar nu a intrat în detalii despre scopul acestora.

Volodimir Zelenski a exclus renunțarea la orice teritoriu ucrainean într-un potențial acord de pace cu Rusia, într-un interviu acordat BBC. Liderul ucrainean a spus că cedarea teritoriilor ar însemna că Rusia ar putea „să tot revină”.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Zelenski a spus că o ofensivă de primăvară, prognozată deja, a început deja. „Atacuri rusești au loc deja din mai multe direcții”, a spus el pentru radiodifuzor.

Dar el a spus că forțele țării sale ar putea continua să reziste avansului Rusiei până când vor putea lansa o contraofensivă.

Liderul ucrainean și-a repetat apelurile pentru mai mult ajutor militar din partea aliaților occidentali și a spus că armele occidentale vor aduce pacea mai aproape.

„Desigur, armele moderne accelerează pacea. Armele sunt singura limbă pe care Rusia o înțelege.”, a spus el.

El a adresat, de asemenea, un avertisment al președintelui Belarusului, Alexander Lukașenko, care a spus mai devreme astăzi că țara sa va trimite trupe alături de ruși, de pe teritoriul său, dacă un singur soldat ucrainean ar trece granița.

După două zile de întâlniri cu reprezentanții NATO, Ministrul apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov, a declarat că rezultatele întâlnirilor sale cu oficialii și membrii NATO la Bruxelles au fost „optimiste”, potrivit The Guardian.

„Amenințările din cer vor fi mai bine respinse. Armata va fi mai bine aprovizionată cu muniție. Mai mulți dintre soldații noștri vor primi o pregătire de calitate.”, a spus Reznikov, pe Facebook.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

El a spus că au avut loc discuții cu privire la „aspectele practice” ale „coaliției tancurilor” a țărilor care s-au angajat să trimită tancuri de luptă pentru a ajuta Ucraina să evite invazia Rusiei.

Slovacia blochează la granița sa cu Ucraina, de câteva săptămâni, 15 obuziere de fabricație germană care au nevoie de reparații, a raportat ediția germană a Business Insider, citează The Kyiv Independent.

În cooperare cu Slovacia, producătorul german de arme Krauss-Maffei Wegmann (KMW) și forțele armate germane au înființat un centru de reparații în orașul Michalovce, situat la câțiva kilometri de granița cu Ucraina, în decembrie 2022.

Refuzul Slovaciei de a lăsa obuzierele să treacă peste graniță rămâne neclar, articolul indicând aspecte juridice, inclusiv taxe de import.

Artileria grea standard NATO este vitală pentru efortul de război al Ucrainei, mai ales în lumina contraofensivei recent lansate de Rusia în estul Ucrainei.

Potrivit unui raport, Comisia Europeană a abandonat planurile de a sancționa sectorul nuclear al Rusiei sau reprezentanții săi în următorul său pachet de sancțiuni.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Șeful executivului UE, le-a transmis inițial țărilor membre că va încerca să elaboreze sancțiuni care vizează sectorul nuclear civil al Rusiei. Acest plan a eșuat, relatează Politico, citând trei diplomați UE.

„Din păcate, sectorul nuclear nu este inclus în această propunere.”, a declarat o sursă pentru publicație.

O versiune scursă a celor mai recente propuneri văzute de The Guardian ieri a arătat că UE nu a răspuns la cererea lui Volodimir Zelenski de a pune pe lista neagră industria nucleară a Rusiei în Europa.

Timp de săptămâni, oficialii UE au minimizat posibilitatea unei acțiuni pentru a sancționa industria nucleară rusă, o mișcare pe care Ungaria, un client al companiei Rosatom, a amenințat cu veto.

Cu toate acestea, când președintele Ucrainei s-a întâlnit cu liderii UE joia trecută, el a cerut acest pas, descriindu-l drept „o chestiune morală”.

Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari Wagner, a prezis că orașul ucrainean asediat Bahmut va cădea în câteva luni, într-un interviu acordat joi unui blogger militar pro-război, potrivit The Guardian.

Prigojin a estimat că Bahmut va fi confiscat în martie sau aprilie, în funcție de câți soldați angajează Ucraina în apărarea sa și de cât de bine sunt aprovizionate propriile sale trupe.

„Pentru că există un număr mare de probleme care trebuie rezolvate. Desigur, va depinde și dacă vom continua să sângerăm”, a adăugat el, referindu-se la sfârșitul recruților deținuți.

Marea Britanie și Polonia sunt „pe deplin aliniate în sprijinul lor ferm” pentru Ucraina și sunt de acord că ajutorul ar trebui „accelerat în următoarele săptămâni”, a declarat Downing Street într-un comunicat de joi, scrie CNN.

Premierul britanic Rishi Sunak și președintele polonez Andrzej Duda s-au întâlnit la Londra și au discutat despre pregătirea piloților ucraineni pe avioanele NATO, care va începe în curând în Regatul Unit, potrivit unui raport oficial din Marea Britanie.

Sunak „și-a reiterat angajamentul față de securitatea europeană”, se arată în declarație, subliniind recenta desfășurare de către Regatul Unit a sistemului său de apărare antirachetă „Sky Sabre” în Polonia.

Sky Sabre este un sistem de rachete antiaeriene cu rază medie de acțiune, care poate fi folosit pentru a lovi avioane de luptă, elicoptere de atac, drone, bombe inteligente și rachete de croazieră, potrivit armatei britanice.

Biroul președintelui ucrainean a declarat joi că 100 de soldați ucraineni și un civil au fost readuși în Ucraina în urma unui schimb de prizonieri cu Rusia, scrie CNN.

„Continuăm să aducem ucrainenii înapoi din captivitate. Astăzi, 100 dintre soldații noștri și 1 civil pleacă acasă”, a declarat șeful Biroului Președintelui Ucrainei Andrii Yermak, într-o postare pe Telegram.

Civilul este Ivan Samoidiuk, primul viceprimar al orașului Enerhodar care a fost ținut în captivitate timp de 333 de zile, potrivit Centrul de Coordonare pentru Tratarea Prizonierilor de Război din Kiev.

Yermak a adăugat că 94 dintre soldații eliberați „sunt apărători ai Mariupolului”, inclusiv 63 de soldați care au luptat la combinatul siderurgic Azovstal.

„Familiile lor i-au așteptat atât de mult timp. Mulți dintre eroi au suferit răni de diferite severități”, a adăugat el. „Continuăm să lucrăm și sunt recunoscător echipei și Centrului de Coordonare pentru Tratarea Prizonierilor de Război. Îi vom aduce pe toți acasă”.

Cartierul general de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război din Kiev a remarcat, de asemenea, că mulți dintre soldații eliberați sunt răniți.

De asemenea, Rusia a anunțat joi că 101 militari capturați au fost readuși în Rusia într-un schimb cu Ucraina.

Îmbunătățirea apărării aeriene și scăderea stocurilor de rachete ale Rusiei indică faptul că cele mai grave atacuri asupra rețelei energetice a Ucrainei s-au încheiat, a declarat CEO-ul Ukrenergo, Volodimir Kudrytsky, într-un interviu acordat Bloomberg, joi, scrie The Kyiv Independent.

„Adversarul și-a pierdut în mare măsură capacitatea de a provoca daune semnificative”, a spus Kudrytsky, adăugând că lunile următoare nu vor fi totuși ușoare.

Peste 40% din rețeaua energetică a Ucrainei a fost distrusă de bombardamentele în masă rusești din septembrie 2022, cauzând daune de sute de milioane de dolari.

În ciuda sorților, spune Kudrytsky, echipele de reparații continuă să repornească alimentarea cu energie a țării într-un ritm constant. El și-a exprimat dorința ca Ucraina să adune destule autotransformatoare înainte de iarna următoare.

Atacurile în curs ale Rusiei împotriva rețelei energetice a Ucrainei au afectat puternic toate cele cinci orașe.

În urma atacurilor cu rachete din 23 noiembrie în Ucraina, autoritățile ucrainene au înființat și 4.000 de „centre de invincibilitate” în toată țara, unde rezidenții se pot încălzi, își pot încărca telefoanele și se pot conecta la internet.

Parlamentul Slovaciei a adoptat o rezoluție, joi, prin care recunoaște că regimul de la Kremlin este unul terorist, iar Rusia este stat sponsor al terorismului, potrivit The Kyiv Independent.

Parlamentarii slovaci au condamnat atacurile pe scară largă ale Rusiei asupra civililor, a obiectelor civile și a infrastructurii critice după ultimul atac cu rachete rusești declanșat asupra Ucrainei, joi, pe 16 februarie.

Parlamentul a condamnat, de asemenea, amenințările nucleare repetate ale Rusiei, a denunțat „referendumurile” de anexare false din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, organizate în septembrie 2022 și a susținut crearea unui tribunal special pentru a judeca criminalii de război ruși.

Forul european a cerut statelor membre UE, joi, să ia în considerare trimiterea de avioane de luptă către Ucraina, precum și elicoptere, sisteme de rachete și mai multă muniție, notează The Kyiv Independent.

Potrivit unei rezoluții a Parlamentului European aprobată pe 16 februarie, activele rusești înghețate de UE ar trebui folosite pentru a reconstrui Ucraina.

Rezoluția mai spune că sancțiunile UE împotriva Moscovei și aliaților săi trebuie extinse substanțial și că Ucraina și UE ar trebui să depună eforturi pentru a începe discuțiile de aderare în 2023.

Criticii susțin că reticența aliaților de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16 și rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune va împiedica Kievul să lanseze o contraofensivă majoră și să elibereze restul teritoriului ucrainean.

Lipsirea Ucrainei de avioane și rachete avansate va prelungi probabil războiul și va duce la mii de morți.,

Rachetele HIMARS pe care le folosește în prezent Ucraina au o rază de acțiune de 80 de kilometri și nu pot ajunge în multe dintre zonele ocupate de ruși.

Pe 3 februarie, SUA au anunțat că vor furniza Ucrainei rachete GLSDB, care pot călători 150 de kilometri, însă acestea ar putea ajunge prea târziu.

Totodată, rachetele ATACMS au o rază de acțiune de 300 de kilometri.

Forțele aeriene ale Rusiei continuă să aibă performanțe slabe în Ucraina din cauza apărării aeriene și a bazelor dispersate și amenințările continue cu bombardamente asupra aerodromurilor rusești, a informat Ministerul Apărării din Marea Britanie, joi, potrivit The Kyiv Independent.

Rusia păstrează probabil o flotă în mare parte intactă de 1.500 de avioane militare cu echipaj care operează în principal pe teritoriul rus, în ciuda faptului că a pierdut aproximativ 130 de aeronave din 24 februarie 2022 până acum, a spus ministerul.

Cu toate acestea, este puțin probabil ca Rusia să lanseze o campanie aeriană la scară largă, deoarece ar suferi pierderi „nesustenabile” în condițiile actuale de pe câmpul de luptă, se arată în raport.

Potrivit raportului, Rusia continuă să desfășoare un număr similar de aeronave de luni bune.

Șase mecanici ai companiei de energie din Ucraina au fost răniți miercuri în atacurile aeriene ale Rusiei asupra orașului Vovceansk din regiunea Harkov, potrivit autorităților regionale, potrivit CNN.

„Răniții sunt specialiști care efectuau lucrări de reparații la liniile de comunicație”, a declarat șeful administrației militare din regiunea Harkov, Oleh Synehubov, într-o postare pe Telegram. „Au fost avariate și clădirea uneia dintre întreprinderi și o locuință”.

Unul dintre bărbați, un angajat al companiei regionale de energie din Harkov, a fost internat în spital cu o rană provocată de explozie. Muncitorii răniți au vârste cuprinse între 30 și 65 de ani, potrivit Synehubov.

Un alt atac asupra Vovceansk, tot joi, a avut ca rezultat rănirea unui civil, cu „răni care pun viața în pericol”, a spus Synehubov.

La începutul acestei săptămâni, bombardamentele masive și un atac aerian în oraș au afectat 13 clădiri rezidențiale și clădirea poliției naționale, potrivit Synehubov.

Ministrul de externe al Israelului, Eli Cohen, care se află astăzi la Kiev pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, și-a oferit sprijinul pentru o inițiativă de pace și va asigura până la 200 de milioane de dolari pentru proiecte de asistență medicală și infrastructură, scrie The Guardian.

În timpul unei conferințe comune cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, Cohen a spus că Israelul va contribui, de asemenea, la dezvoltarea unui sistem inteligent de avertizare din timp a raidurilor aeriene, a adăugat el.

Fără a menționa Rusia, Cohen a spus că Israelul rămâne „ferm solidar cu poporul Ucrainei” și sprijină suveranitatea și integritatea teritorială a Kievului.

După întâlnire, Kuleba a scris pe Twitter că a fost „mulțumit de tot sprijinul pe care l-au oferit Israelul și israelienii în ultimul an”. El a spus:

„În timpul discuțiilor noastre detaliate și sincere, ne-am concentrat asupra modalităților de a îmbunătăți relațiile bilaterale, de a crește asistența și de a aborda provocările comune de securitate.”

Yevgen Korniychuk, ambasadorul Ucrainei în Israel, a declarat că Israelul „ne-a asigurat din nou că va aduce sistemul de avertizare timpurie, dar nu a spus când”.

Vizita sa a avut loc chiar înainte de prima aniversare a invaziei Ucrainei de către Rusia și în timp ce aliații occidentali încearcă să-și intensifice sprijinul pentru Kiev.

De la izbucnirea războiului, Israelul a oscilat între asistența pentru Kiev și evitarea fricțiunilor cu Moscova.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a declarat joi, într-o conferință de presă la Tallin, că Statele Unite sunt gata să apere statele baltice Estonia, Letonia și Lituania, dacă este necesar, notează The Guardian.

„Statele Unite rămân ferm angajate libertății și suveranității aliaților noștri baltici”, a declarat Austin, după discuțiile cu liderii estonieni.

„Suntem uniți cu dumneavoastră pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări la adresa securității noastre comune.”. a mai spus Austin.

Secretarul american al apărării vorbește la o conferință de presă în Estonia, unde a spus că vede că Rusia „continuă să trimită un număr mare de trupe” pe câmpul de luptă din Ucraina.

Acele trupe sunt „prost echipate și prost antrenate” și, ca urmare, forțele ruse „au multe victime și ne așteptăm ca asta să continue”.

SUA și aliații lucrează „în fiecare zi” pentru a livra echipamente Ucrainei „în timp util”, a spus el.

Resturi de rachetă au fost descoperite, joi, de patrula Poliției de Frontieră SPF Larga din raionul Briceni și ar proveni, potrivit Ministerului moldovean de Interne, „din atacurile aeriene ale Rusiei împotriva Ucrainei”, relatează TV8.md.

Resturile au fost găsite lângă granița Moldovei cu Ucraina, în satul Larga, a anunțat poliția într-un comunicat.

În urma descoperirii resturilor presupusei rachete, s-a luat măsura protejării zonei și a fost anunțat Serviciul de Urgență 112, echipele Bombteh ale IGP, precum și Procuratura raionului Briceni.

„Poliția de Frontieră împreună cu colegii din Inspectoratul de Poliție Briceni asigură perimetrul și pregătesc asistența pentru echipele de investigare și verificare ale Bombteh IGP și ale procuraturii”, a transmis Ministerul moldovean de Interne.

Este cel puțin a patra oară din noiembrie când sunt găsite resturi de rachete în Moldova de la începutul conflictului în februarie.

Generalul Mark Milley, președintele șefilor de stat major al Statelor Unite, a declarat că nici Rusia și nici Ucraina nu își vor atinge obiectivele militare și crede că războiul se va încheia la masa negocierilor, scrie The Guardian.

Pentagonul își reexaminează stocurile de arme și ar putea avea nevoie să sporească cheltuielile militare după ce a văzut cât de repede au fost folosite munițiile în timpul războiului din Ucraina, a spus Milley într-un interviu pentru Financial Times.

Deși nu a legat epuizarea stocurilor de sprijinul său pentru negocierile de pace, Milley a spus că încă crede că războiul se va termina la masa negocierilor.

„Rușilor le va fi aproape imposibil să-și atingă obiectivele politice prin mijloace militare. Este puțin probabil ca Rusia să invadeze Ucraina. Pur și simplu nu se va întâmpla.”, a spus el.

De asemenea, ar fi „foarte, foarte greu pentru Ucraina în acest an să-i alunge pe ruși de pe fiecare centimetru din Ucraina ocupată“, a spus el, adăugând:

„Nu înseamnă că nu se poate întâmpla… Dar este extraordinar de dificil. Și ar necesita în esență prăbușirea armatei ruse.”

Marți, Milley a declarat că Rusia a pierdut „din punct de vedere strategic, operațional și tactic” în timpul unei conferințe de presă comune cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin.

Țările UE sunt „pe drumul cel bun” spre a adopta noi sancțiuni împotriva Rusiei, la timp pentru aniversarea începutului invaziei ruse în Ucraina, din 24 februarie 2022, spun surse diplomatice pentru Reuters.

Un diplomat al UE, vorbind sub anonimat și citat de Reuters, a spus:

„Pachetul ar trebui să fie încheiat la timp pentru data de 24 februarie, este pe drumul cel bun, nu există puncte mari de conflict.”, spune acesta.

Un altul a spus că discuțiile au fost „în general relativ pozitive”, cu unele întrebări tehnice ridicate pentru a fi rezolvate, înainte de o nouă întâlnire a ambasadorilor, posibil marțea viitoare.

Comisia Europeană a cerut interzicerea exportului de tehnologie vitală în Rusia, în valoare de 11 miliarde de euro, pentru a slăbi și mai mult mașinăria de război al Kremlinului, întărind ceea ce oficialii UE au numit cele mai dure sancțiuni adoptate vreodată de blocul comunitar

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că UE vizează bunurile industriale de care Rusia are nevoie, cum ar fi componente electronice pentru drone și elicoptere, piese de schimb pentru camioane si motoare cu reactie, echipamente de construcții precum antene sau macarale care ar putea fi folosite în scopuri militare.

Cele mai recente sancțiuni vor pune, de asemenea, restricții suplimentare asupra exporturilor rusești despre care se crede că generează venituri pentru statul rus.

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat că va expulza patru diplomați austrieci într-o mișcare de tip „dinte pentru dinte”, după ce Viena a expulzat patru diplomați ruși la începutul acestei luni, scrie The Guardian.

Într-o declarație, ministerul rus a declarat că Austria a făcut un „pas neprietenos și nejustificat” și își distruge poziția anterioară de stat respectat, imparțial și neutru.

Măsura vine după ce Ministerul de Externe al Austriei a declarat că expulzează patru diplomați ruși pentru că s-au comportat într-un mod neconform cu acordurile internaționale, un motiv adesea invocat în cazurile de spionaj.

Mișcarea a adus la nouă numărul total de diplomați ruși pe care Austria i-a expulzat din 2020. Viena a fost în general mai reticentă decât multe alte țări din Europa de Vest în a expulza trimișii ruși.

Atacurile usești din noaptea de miercuri spre joi că au „distrus” casa unui cuplu vârstnic din orașul ucrainean Pavlohrad, ucigând-o pe soție, a declarat Serhii Lysak, șeful administrației militare a regiunii Dnipropetrovsk într-o postare actualizată pe Telegram, scrie CNN.

„Până în noaptea fatidică de astăzi, un cuplu de bătrâni a locuit în această casă din Pavlohrad. Un cuplu minunat – liniștit, prietenos, fără confruntări. Au cultivat multe soiuri de struguri. Aveau planuri. Pentru copii, o grădină și propriile lor vise mici. ,” a spus el.

La ora locală 3 a.m., o rachetă rusească a căzut în apropierea curții lor, distrugând casa, iar femeia în vârstă de 79 de ani a murit pe loc, a adăugat Lysak.

„Toată strada arată ca un film de groază” cu „ruine, geamuri și uși sparte, mașini arse”, a spus el.

Producția de electricitate în Ucraina satisface cererea în ciuda loviturilor aeriene rusești asupra infrastructurii critice din cursul nopții, a declarat joi Ministerul Energiei din Ucraina, conform CNN.

„Joi, 16 februarie, pentru a cincea zi consecutivă, producția de electricitate este suficientă pentru a satisface nevoile consumatorilor”, a declarat ministerul.

Producția de electricitate va continua să satisfacă cererea, a transmis ministrul Energiei, Herman Halushchenko.

Mai mult de jumătate din energia electrică a țării este generată de centralele nucleare Rivne, Pivdennoukrainsk și Khmelnitskii, a precizat ministerul.

În regiunea Odesa, sunt posibile întreruperi de stabilizare din cauza reparațiilor la rețea, a precizat ministerul.

Inginerii energeticieni din regiunea Harkov au finalizat reparațiile și au restabilit alimentarea cu energie electrică în Kupiansk și în zonele înconjurătoare, care au fost întrerupte cu o zi înainte ca urmare a bombardamentelor inamice, a precizat ministerul.

Compania națională ucraineană de electricitate Ukrenergo a confirmat că ultimele atacuri rusești nu vor duce la limitarea consumului de energie.

„Centralele electrice generează suficientă energie electrică pentru a acoperi consumul existent”, a declarat joi Ukrenergo într-un comunicat.

„Toate tipurile de centrale electrice din sistemul energetic sunt în funcțiune, producția termică și hidroelectrică acoperind consumul de vârf la orele de dimineață și de seară”, a precizat compania, adăugând că „importurile de energie electrică sunt în scădere ca urmare a stabilizării aprovizionării cu energie electrică a țării”.

Ukrenergo a precizat că, în cazul în care consumul crește, pot fi aplicate pene de curent, dar, în prezent, nu există un deficit de capacitate și, prin urmare, nu există limite la consumul de energie.

Două drone ucrainene au fost doborâte în timpul nopții în apropierea orașului Sevastopol, în Peninsula Crimeea, relatează CNN.

„Atacul asupra peninsulei a început peste noapte. În zona Sevastopolului, Forțele de Apărare Aeriană și Flota Mării Negre au doborât 2 drone deasupra mării”, a declarat Mihail Razvozhaev, guvernatorul Sevastopolului, într-o postare pe Telegram.

„Mai multe” drone au fost doborâte deasupra apelor din jurul peninsulei, a precizat el.

Rusia a lansat în total 36 de rachete de croazieră aeriene și maritime, rachete ghidate aer-sol și rachete antinavă asupra Ucrainei în cursul nopții trecute, potrivit lui Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de CNN.

Acesta a declarat că 14 rachete de croazieră și 2 rachete aer-sol ghidate au fost doborâte de Forțele Armate ale Ucrainei.

„Statul agresor, Federația Rusă, a tras încă val de rachete asupra infrastructurii critice a Ucrainei”, se arată în postarea sa de pe Facebook. „De la 01:40 la 03:45, inamicul a lansat rachete de croazieră aeriene și maritime, rachete ghidate aer-sol și rachete antinavă”.

Potrivit acestuia, în aceste atacuri au fost folosite avioane strategice Tu-22M3 și Tu-95ms din zona Kursk și, respectiv, din zona apelor Mării Caspice, avioane tactice Su-35 din apropierea Melitopolului ocupat temporar și transportoare de rachete de croazieră din zona apelor Mării Negre.

Şeful grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, a apreciat că oraşul Bahmut, epicentrul luptelor în estul Ucrainei, nu va fi cucerit de Rusia mai devreme de „martie sau aprilie”, informează Agerpres, care preia AFP. Acesta susţine că lentoarea cu care avansează trupele Moscovei este cauzată de „monstruoasa birocraţie” din armata rusă, informează joi AFP.

„Cred că se va întâmpla în martie sau aprilie. Pentru a cuceri Bahmut, trebuie tăiate toate căile de aprovizionare” (ale armatei ucrainene), a declarat Evgheni Prigojin într-o înregistrare video postată în noaptea de miercuri spre joi pe canalul Telegram WarGonzo.

„Cred că Bahmut ar fi fost (deja) cucerit, dacă nu era această monstruoasă birocraţie militară şi dacă nu ni se puneau beţe în roate în fiecare zi”, a criticat Prigojin într-o altă înregistrare video pe canalul Telegram al serviciului său de presă.

Potrivit lui Prigojin, faptul că Wagner nu poate să mai recruteze din deţinuţi care să fie trimişi pe front în schimbul unei amnistii constituie o „rană sângerândă” pentru organizaţia sa. „La un moment dat, numărul de unităţi va scădea şi în consecinţă (va scădea şi) volumul de sarcini ce se doreşte a fi îndeplinite”, a adăugat el.

Organizaţia paramilitară privată Wagner se află în fruntea ofensivei ruse la Bahmut de luni de zile, cu preţul unor pierderi foarte mari. Ea a recrutat un număr mare de deţinuţi din închisorile din Rusia pentru a-i aduce să lupte în Ucraina.

Prigojin a anunţat pe 9 februarie că această recrutare a încetat şi el nu mai ascunde că este în conflict cu ierarhia militară rusă.

Circa 1,1 milioane de persoane au sosit în Germania din Ucraina în 2022, cifră care depăşeşte afluxul de migranţi din Orientul Mijlociu din 2015, potrivit cifrelor Oficiului federal german de statistică, citate joi de Reuters, informează Agerpres.

Două treimi dintre imigranţii din Ucraina au venit în primele trei luni de la invazia rusă, în perioada martie – mai anul trecut, precizează oficiul.

Scăzându-i pe cei care s-au întors în Ucraina, imigraţia din Ucraina în Germania a fost de 962.000 în 2022, mai mult decât totalul de 834.000 migranţi veniţi din Siria, Afganistan şi Irak la un loc în perioada 2014-2016.

Cetăţenii ucraineni au devenit astfel, în octombrie 2022, al doilea cel mai numeros grup de populaţie străină după cetăţenii turci.

Alexander Lukașenko, președintele Belarusului, a declarat că va ordona trupelor sale să lupte alături de Rusia doar dacă o altă țară va lansa un atac împotriva Belarusului, a relatat agenția de presă de stat Belta, conform The Guardian.

Lukașenko, care a negat în repetate rânduri afirmațiile Kievului și ale Occidentului potrivit cărora țara sa ar putea fi implicată și mai mult în conflictul din Ucraina de partea Moscovei, a mai spus că intenționează să se întâlnească vineri cu președintele rus Vladimir Putin.

Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare a Ucrainei (NSDC), a declarat că rușii pregătesc un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, care ar putea avea loc pe 23-24 februarie.

„Ruşii se pregătesc și vor încerca să organizeze un atac masiv pe 23-24 februarie. Trebuie să fim calmi în această privință și, mai mult, suntem pregătiți pentru asta”, a spus acesta la o emisiune de ştiri, conform Ukrainska Pravda.

Potrivit acestuia, Ucraina înțelege deja cum sunt astfel de atacuri, când au fost lansate între 115 și 120 de rachete asupra țării. „Vom face față acestei zile”, este convins Danilov.

Potrivit armatei, noaptea trecută Rusia a tras 36 de rachete asupra Ucrainei, sistemele de apărare aeriană doborând 16 dintre ele. Forțele aeriene ucrainene au distrus 14 rachete de croazieră Kh-101/Kh-555 și Kalibr și două rachete ghidate Kh-59.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulțumit joi Norvegiei pentru aprobarea pachetului de ajutor bilateral de aproximativ 7 miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani.

Vorbind în fața parlamentarilor norvegieni prin intermediul unei legături video, Zelenskii a declarat că „sprijinul pe care Norvegia îl oferă Ucrainei creează un precedent pentru un sprijin durabil”.

Pachetul, care a fost anunțat la 6 februarie, este cel mai mare program de ajutor pe care Norvegia l-a furnizat vreodată unei singure națiuni, relatează The Guardian.

Norvegia, un important exportator de petrol, și-a crescut veniturile la niveluri record după invazia Rusiei în Ucraina, în timp ce prețul gazelor vândute către Europa a crescut vertiginos anul trecut.

La un an de la începerea războiului din Ucraina, 61% dintre europeni cred că țara va avea câștig de cauză, arată un sondaj realizat la nivelul UE de eupinions, citat de The Guardian.

Europenii nu mizează doar pe victorie, ci 68% consideră că războiul de agresiune este o chestiune care îi afectează pe toți, deoarece este un atac la adresa întregii Europe. De asemenea, cei mai mulți dintre cetățenii UE intervievați văd în Ucraina o bătălie pentru apărarea unui set de valori comune, împărtășite de toate statele europene.

„Această unitate este un semnal important”, spune Isabell Hoffmann, expert în Europa la Bertelsmann Stiftung și director al eupinions.

„Valorile comune sunt o piatră de temelie a sprijinului acordat Ucrainei de către UE și statele sale membre. Cu cât acest război se prelungește mai mult, cu atât este mai important pentru ucraineni să știe că majoritatea cetățenilor UE le recunosc realizările.”

De asemenea, 62% dintre europeni sunt de acord cu afirmația potrivit căreia ucrainenii luptă și ei pentru libertatea și prosperitatea Europei.

Cele mai mari diferențe sunt relevate în chestiunea eficienței sancțiunilor împotriva Rusiei. În timp ce 40% dintre respondenți consideră că sancțiunile sunt un instrument eficient, același număr le consideră ineficiente, iar aproximativ 20% sunt nehotărâți.

În ceea ce privește întrebarea cine este de vină pentru război 66% dintre respondenți spun că Rusia poartă responsabilitatea pentru război.

De asemenea, 66% exprimă un sentiment de neliniște, afirmând că lumea de astăzi este un loc periculos și că înainte era un loc mult mai bun.

Un total de 32 de rachete lansate din aer și de pe mare au fost trase peste noapte asupra infrastructurii critice a Ucrainei, a declarat armata ucraineană, conform Sky News.

Statul Major General a precizat că jumătate dintre rachetele rusești au fost distruse, inclusiv opt rachete rusești Kalibr, care fuseseră lansate de pe o navă din Marea Neagră. Altele au lovit nordul și vestul Ucrainei.

Regiunile centrale Dnipropetrovsk și Kirovograd au fost, de asemenea, lovite, au declarat oficialii ucraineni.

O rachetă a lovit o zonă industrială din Liov, în vestul Ucrainei, provocând un incendiu care a fost izolat.

Atacul vine după ce țările occidentale din NATO au declarat că vor intensifica sprijinul militar pentru forțele ucrainene, care pregătesc o contraofensivă.

Moscova și-a intensificat activitatea militară la sol, în ultimele săptămâni fiind lansate mai multe atacuri în sudul și estul Ucrainei.

Se anticipează, de asemenea, o nouă ofensivă majoră a Rusiei.

Un om a murit și doi au fost răniți în urma unui atac cu rachete rusești în regiunea Dnipropetrovsk, notează The Kyiv Independent. Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lisak, a anunțat că o femeie în vârstă de 79 de ani a fost ucisă în orașul Pavlohrad, situat la 75 de kilometri est de capitala regională Dnipro.

Rusia a lansat atacul masiv cu rachete asupra Ucrainei în primele ore ale zilei. Alți doi civili – un bărbat de 79 de ani și o femeie de 37 de ani – au fost răniți în atac, a declarat Lisak pe Telegram. Aceștia au fost spitalizați.

O fabrică a luat foc în urma atacului, iar șapte locuințe private au fost distruse în Pavlohrad, a declarat guvernatorul.

„Campania militară costisitoare a Rusiei în Ucraina a epuizat probabil în mod semnificativ rezervele de echipamente și de forță de muncă rusești necesare pentru a susține o ofensivă de succes pe scară largă în estul Ucrainei”, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului.

De asemenea, institutul consideră că este puțin probabil ca Putin „să anunțe măsuri pentru o nouă escaladare a războiului din Ucraina, noi inițiative majore de mobilizare a Rusiei sau orice altă politică semnificativă în discursul său planificat în fața Adunării Federale a Rusiei pe 21 februarie”.

Putin urmează să se adreseze camerelor superioare și inferioare ale parlamentului rus săptămâna viitoare, cu câteva zile înainte de aniversarea războiului.

Russias costly military campaign in #Ukraine has likely significantly depleted #Russian equipment and manpower reserves necessary to sustain a successful large-scale offensive in eastern Ukraine.https://t.co/VGVhIP3NAd pic.twitter.com/SEFALNrWPw

— ISW (@TheStudyofWar) February 16, 2023

Adunarea generală a ONU va vota săptămâna viitoare un proiect de rezoluție care subliniază „necesitatea de a ajunge, cât mai curând posibil, la o pace cuprinzătoare, dreaptă și durabilă” în Ucraina, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Votul va avea loc în momentul în care Ucraina marchează un an de la invazia Rusiei.

ONU va cere, nu pentru prima dată, Moscovei să-și retragă trupele și solicită oprirea ostilităților. Adunarea Generală, formată din 193 de membri, va vota probabil joia viitoare.

Ucraina și susținătorii săi speră să adâncească izolarea diplomatică a Rusiei, încercând să obțină voturi favorabile din partea a aproape trei sferturi din Adunarea Generală, pentru a egala sau depăși sprijinul primit anul trecut pentru mai multe rezoluții.

„Contăm pe un sprijin foarte larg din partea membrilor. Miza nu este doar soarta Ucrainei, ci și respectarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a fiecărui stat”, a declarat ambasadorul Uniunii Europene, Olof Skoog, care a ajutat la elaborarea rezoluției Adunării Generale.

Ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polyanskiy, a refuzat să comenteze proiectul de rezoluție, pe care statele membre l-au primit miercuri.

Forțele ruse au lovit infrastructura critică din regiunea Liov în primele ore ale zilei, a anunțat guvernatorul regional Maksim Kozitskii pe Telegram. Nu există victime, potrivit guvernatorului, citat de The Kyiv Independent.

Pompierii au reușit să stingă un incendiu provocat de atac.

Potrivit sursei citate, alerte de raid aerian au fost activate în toate regiunile ucrainene în noaptea de 16 februarie.

Sunete de explozii au fost auzite în diferite părți ale Ucrainei, inclusiv în regiunile Kiev, Liov și Poltava.

Preşedintele Volodimir Zelenski a confirmat, miercuri seara, planurile unei contraofensive ucrainene pregătite pentru primăvară, dar până atunci a subliniat că este important ca ofensiva rusă să fie zădărnicită şi a dat asigurări că Moscova are piederi mari în rândul forţelor sale, relatează News.ro.

„Această zi a fost pregătitoare pentru o perspectivă pe termen mai lung. Probleme de apărare, probleme economice – ambele cu gândul la primăvara acestui an. Trebuie să ne asigurăm că în această primăvară se va simţi cu adevărat că Ucraina se îndreaptă spre victorie. Acest lucru este valabil pentru pregătirea forţelor noastre de apărare, pentru furnizarea de arme pentru ţara noastră şi pentru iniţiativa noastră strategică în război”, a spus Volodimir Zelenski în discursul transmis miercuri seară.

„Orice încercare a Rusiei de a relua iniţiativa trebuie zădărnicită. Şi sunt încrezător că vom reuşi acest lucru”, a transmis preşedintele făcând aluzie la ofensiva pe care a început-o Rusia în estul şi sudul ţării.

„Inamicul pierde deja atât de mulţi dintre oamenii săi, atât de multe dintre forţele sale, încât în curând va fi dificil să găseşti, de exemplu, un puşcaş marin în toată Rusia”, a dat asigurări Zelenski care în finalul discursului său a mulţumit, ca în fiecare seară, unor unităţi ucrainene care luptă pe front şi rezistă asaltului rusesc.

Zelenski a explicat că această rezistenţă ucraineană demoralizează trupele ruse şi este una dintre armele pe care mizează Ucraina. „Sarcina noastră este să ne asigurăm că acolo există din ce în ce mai puţină dorinţă de a menţine teritoriile ucrainene sub ocupaţie”, a spus Zelenski.

Forțele ucrainene au anunțat miercuri că au distrus un lansator rusesc de rachete multiple care lansa arme termobarice în apropierea orașului Vuhledar din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, potrivit CNN.

Forțele ucrainene au publicat o înregistrare video cu o explozie puternică despre care spun că a rezultat în urma atacului.

russian TOS-1A Solntsepyok [“scorched sunlight”] scorched by #UAarmy.

🎥 72nd Mechanized Brigade pic.twitter.com/KY0XwcGvhr

— Defense of Ukraine (@DefenceU) February 15, 2023

„Inamicul «Solntsepiok» a fost puțin fript”, au scris forțele ucrainene, într-un mesaj publicat pe Telegram, folosind porecla pe care o are lansatorul rusesc de rachete multiple TOS-1.

Lansatoarele multiple de rachete TOS-1 sau TOS-1A ale Rusiei sunt capabile să lanseze rachete cu focoase termobarice.

Despre armele termobarice: Aceste tipuri de arme nu folosesc muniție convențională. În schimb, acestea sunt umplute cu explozibili de înaltă temperatură și presiune ridicată. Ele sunt uneori numite „bombe cu vid”, deoarece aspiră oxigenul din aerul înconjurător pentru a genera o explozie puternică și o undă de presiune mare care poate avea efecte distructive enorme.

Potrivit CNN, forțele ruse au deplasat anterior lansatoare multiple de rachete TOS-1 în apropierea graniței ucrainene și în interiorul Ucrainei, inclusiv în apropiere de Harkov.

Secția de chirurgie a spitalului din orașul Starobilsk, din regiunea Luhansk, aflat sub ocupație rusă, este închisă publicului, deoarece a primit zeci, dacă nu sute de soldați ruși răniți, a anunțat miercuri Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Începând din 11 februarie, 20 de camioane care transportau soldați răniți au fost observate sosind la spital, ceea ce sugerează o rată neobișnuit de mare a victimelor în această zonă, se arată în actualizarea de seară a Statului Major General privind informațiile operaționale de pe câmpul de luptă.

Starobilsk se află la aproximativ 55 de kilometri est de orașele strategice Svatove și Kreminna, unde se dau lupte grele după ce forțele ucrainene au eliberat zona învecinată, în octombrie.

În ultimele săptămâni, atacurile rușilor s-au intensificat de-a lungul acestui sector al liniei de front. Aici, forțele ruse au început o ofensivă majoră, potrivit guvernatorului regiunii Luhansk, Serhii Haidai.

Situația în estul Ucrainei este „tensionată”, în contextul în care ofensiva Rusiei este „în curs de desfășurare”, a declarat miercuri ministrul adjunct ucrainean al apărării, Hanna Maliar, potrivit CNN.

„Atacurile sunt zi și noapte. Situația este tensionată”, a afirmat Maliar, într-o postare pe Telegram. „Da, este greu pentru poporul nostru. Puteți vedea cu ochii voștri ce fel de război fduce Rusia. Cu toate acestea, luptătorii noștri împiedică inamicul să își atingă obiectivele și îi provoacă pierderi masive”, a precizat aceasta.

Maliar a afirmat că Rusia se confruntă cu pierderi de soldați de „până la 80%” în unele dintre unitățile armatei sale și în unitățile companiei militare private Wagner. CNN notează că nu poate verifica independent aceste afirmații.

„Evacuarea morților și a răniților de către inamic este limitată sau nu se realizează deloc”, a mai declarat Maliar. „Din ce în ce mai mulți soldați ruși își dau seama că comandanții lor evaluează inadecvat situațiile de confruntare de pe câmpul de luptă”, a mai spus oficialul guvernamental ucrainean.

Maliar a reluat, de asemenea, afirmațiile altor oficiali de la Kievpotrivit cărora mulți soldați ruși au un nivel scăzut de instruire, după ce au urmat cursuri „accelerate” de pregătire de bază care ar fi durat între 14 și 21 de zile.

Administrația lui Joe Biden se teme că aliații occidentali nu vor putea menține pentru multă vreme același nivel al ajutorului militar către Kiev și crede că forțele ucrainene trebuie să recupereze cât mai mult teritoriu posibil în următoarele luni, înainte de a se așeza la masa negocierilor cu Putin, scrie The Washington Post.

Oficialii americani le-au transmis liderilor ucraineni că se află în fața unui moment critic pentru soarta războiului, sporind astfel presiunea asupra Kievului pentru a obține câștiguri semnificative pe câmpul de luptă în următoarea perioadă.

Motivul? În ciuda promisiunilor repetate de a susține Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, oficialii administrației Biden subliniază că ultimele pachete de ajutor militar occidental reprezintă cea mai bună șansă a Kievului de a schimba decisiv cursul conflictului.

Un înalt oficial al administrației Biden a sugerat pentru cotidianul american că limitele ajutorului militar pentru Kiev sunt evidente. „Vom încerca să îi facem să înțeleagă că nu putem face totul la nesfârșit”, a declarat el, cu referire la liderii Ucrainei. Washingtonului îi va fi greu să livreze în continuare și la același nivel ajutorul militar și economic pentru Kiev, a subliniat oficialul.

Mai multe detalii: Războiul intră într-un moment critic. Cum văd americanii scenariile conflictului și ce mesaj tranșant i-a transmis Casa Albă lui Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că situația din orașul Bahmut, situat în estul țării, este „cea mai dificilă din toate” zonele din Ucraina, informează CNN.

„Această direcție (de luptă, n.r.) este cea mai dificilă, cea mai grea. Aș menționa, de asemenea, zona Vuhledar. În general, nu este ușor pentru oamenii noștri din est”, a declarat Zelenski, în cadrul unei conferințe comune de presă la Kiev, alături de premierul suedez Ulf Kristersson.

„Acest război este atât de costisitor pentru țara noastră. Cu toate acestea, oamenii sunt puternici, se apără și rămân în picioare”, a spus Zelenski. „Ei înțeleg că sunt fortăreața pentru ca Ucraina să se pregătească pentru eliberarea tuturor teritoriilor”, a adăugat liderul de la Kiev.

„Ei rămân fermi și își îndeplinesc sarcina, distrugând la maximum forțele inamicului. Este dificil, dar ei rezistă”, a mai afirmat el.

Întrebat despre împlinirea unui an de la începutul invaziei ruse, Zelenski a răspuns că acesta a fost „cel mai greu an din istoria Ucrainei independente”.

„Cred că da, ne așteaptă multe provocări și că țara noastră va fi pusă la încercare. Cu toate acestea, cred că acesta a fost cel mai greu moment din viața noastră”, a declarat Zelenski. „În această zi, nu ar trebui să-i uităm pe toți cei care ne apără granițele, poporul și casele noastre”, a mai spus liderul ucrainean.

„Există sentimentul că noul an în Ucraina începe acum pe 24, nu pe 31 decembrie”, a adăugat el. „Ne dorim ca acest an să fie un an al victoriei, credem în acest lucru și muncim din greu pentru asta”, a punctat Zelenski.

Urmărește-ne pe Google News