Sondajele sugerează că Partidul Republican conservator își va consolida poziția dominantă în camera superioară a Parlamentului. În Senat, partidul lui Macron va căuta cel mai probabil să facă alianță cu alți centriști, republicani și socialiștii moderați pentru a putea să-și treacă legile.
Potrivit legislației din Franța, senatorii nu sunt aleși de către public, ci de aproximativ 75.000 de reprezentanți – primari, legiuitori, consilieri regionali și locali – care trimit buletine de vot pentru a fi centralizate.
Rezultatele sunt asteptate duminica seara.
Aproape 2.000 de candidați, printre care și o româcă de etnie rromă, s-au luptat pentru cele 171 de locuri din Senat.
Este prima dată când partidul lui Macron participă la alegerile pentru Senat de când a fost creat și speră să obțină 50 de locuri.
Sistemul de vot pentru Senat tinde să avantajeze politicienii deja înrădăcinați la nivel local și care provind din partea partidelor tradiționale. De asemenea acest sistem este un dezavantaj pentru candidații lui Macron, mulți dintre ei fiind nou-veniți în viața politică.
Un alt minus pentru președinte este faptul că mulți oficiali locali sunt nemulțumiți de planul lui de a reduce bugetele autorităților locale. De asemenea, popularitatea lui Macron este în declin, la numai patru luni de la alegerea sa la Elysees.
Potrivit legislației franceze, camera inferioară a Parlamentului, Adunarea Națională, are ultimul cuvânt pentru trecerea legilor, dar Macron are nevoie, de asemenea, de un sprijin larg în Senat pentru a putea continua schimbările majore pe care le-a promis în special în ceea ce privește de șomaj, sistemul de pensii și Constituția franceză.