Spre deosebire de cei egipteni, sfincșii din România sunt considerați creații ale naturii pentru că au luat naștere în urma eroziunii vântului și al ploilor.
Sfinxul Bratocei din Munții Ciucaș
Sfinxul Bratocei este descris ca fiind un megalit antropomorf din Munții Ciucaș. Formațiunea se află la peste 1.600 de metri altitudine și reprezintă o atracție pentru cei care cutreieră cărările de munte.
Sfinxul din Retezat
Sfintul din Retezat este un bloc din granit care se află pe valea glaciară a Lacului Stânișoara. Potrivit specialiștilor, formațiunea ar fi fost erodată și transportată de un ghețar în urmă cu mii de ani. Mulți oameni cred că sfinxul se asemănă cu chipul unui dac pentru că i s-ar distinge ochii, nasul, dar și căciula de pe cap.
Sfinxul din Buștea
Dacă plănuiți o vacanță în care să descoperiți locuri inedite din România, nu trebuie să ratați Sfinxul de la Buștea, unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia. „Fratele” mai puțin cunoscut al Sfinxului din Bucegi, „uriașul” împietrit cu chip de om din Munții Buzăului are șase metri înălțime și se află într-una dintre cele mai vechi așezări umane din țara noastră, după cum susțin unii istorici. Considerat un monument al naturii, Sfinxul de la Buștea se află la 1239 de metri altitudine, în Masivul Breazău, o zonă pitorească a județului Buzău.
Stânca sau Sfinxul Dracului
Această formațiune inedită se află în localitatea Hilda, județul Sălaj. Potrivit specialiștilor, „sfinxul” este compus din gresii care au fost erodat de vânt. O legendă spune că bizara creație a naturii a luat naștere după ce Dumnezeu a făcut un pariu cu diavolul. Diavolul, care voia să pună stăpânire pe întreaga planetă, i-a spus lui Dumnezeu că până în zori va putea să fure o stâncă din vârful muntelui.
Dracul ar fi reușit să despindă stânca de pe munte, însă, în timp ce o căra, s-a speriat atât de tare încât a scăpat-o în locul în care se află și acum. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii au botezat-o stânca sau sfinxul dracului.
Sfinxul din Munții Igniș
Sfinxul din Munții Igniș află în județul Maramureș și este alcătuit din roci vulcanice. Aceasta se asemănă cu chipul unui om care ar putea o căciulă uriașă pe cap. Unii oameni spun că ar fi vorba despre un dac ce ar veghea asupra zonei.
Sfinxul din Măcin
Șlefuit de vânt în urmă cu sute de ani, Sfintul din Măcin pare că se asemănă cu chipul unui bărbat îngândurat, cu riduri care ar primi spre pământ. Formațiunea inedită se află în Munții Dobrogei, în zona vârfului Măcin.
Piatra Lăcrimată
Piatra Lăcrimată se află în Munții Ceahlău și an de an atrage turiști pentru că s-ar asemăna cu un om care plânge. Din bătrâni se spune că ar fi stânca ar fi chipul unui îndrăgostit care și-ar pierdut iubita pe care o plânge neîncetat.
Sfinxul din Munții Călimani
Sfinxul din Munții Călimani s-ar asemăna cu bătrân cu chipul plin de riduri și cu o barbă imensă. Legenda spune că ar fi vorba despre unul dintre cei 12 apostoli care ar veghea Munții Călimani.
Sfinxul din Bucegi
Sfinxul din Bucegi este unul dintre cei mai cunoscuți megaliți din România.
Despre această formațiune se spune că ar avea legătură cu civilizația dacilor și cu forme de energie care ar depăși imaginația umană.
Sfinxul de la Topleț
Sfinxul din Topleț se află pe Valea Cernei, iar oamenii locului spun că stânca se asemănă cu un dac pregătit oricând de luptă. Supranumit și Sfinxul de la Herculane, este considerat o minune mai puțin cunoscută a județului Caraș-Severin. Formațiunea pietroasă, „sculptată” de natură, se află la doar cinci kilometri de Băile Herculane, pe drumul care leagă stațiunea de Baia de Aramă.
Citește și EXCLUSIV/ Florin Salam, părăsit de oamenii care i-au fost alături în ultimii zece ani. Picatura care a umplut paharul a fost noua lui nevastă!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro