Ce a fost în mintea celor care au DILUAT dezinfectanții! Este izbitoare asemănarea cu Afacerea Bachus, dar cu efecte mult mai grave

ICECHIM a decis: dezinfectantele au fost diluate! Deşi probele nu pot fi folosite în instanţă pentru că Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie (ICECHIM) nu este acreditat încă, acesta  a stabilit că unele produse erau diluate şi de 10 ori. Astfel, la clorura de amoniu, valoarea declarată era 15%, iar cea măsurată – 5,18%. La produsul  cu iod, valoarea oficială era 10%, cea măsurată – 7,41%. La Glutaraldehidă, valoarea de pe etichetă era 12%, iar cea măsurată – 1,23.  Produsul Suprasept a fost, conform ICECHIM, diluat de 10 ori iar Thor, de 3 ori.  Firma producătoare, Hexi Pharma şi-a cerut public scuze şi a intrat în  insolvenţă.  Ce a fost în mintea reprezentanţilor ei, aflăm de la psihologul nostru.

“Odată confirmată diluarea, avem de-a face cu un echivalent modern şi cu consecinţe mult mai serioase, al Afacerii Bachus. În cazul Hexi Pharma nu e clar încă dacă totul se făcea cu buna stiinţă a conducerii companiei sau a fost o neglijenţă specific românească sau echipament decalibrat. Dacă totul era  intenţionat este exact ca în cazul lui Georghe Stefănescu, zis Bachus, care dilua pe vremea comunistilor vinul cu apa, coloranti şi pastile pentru a crea o cantitate mai mare de vin pusă la vânzare. Aşa devenise cel mai bogat român la  acea vreme. Dacă se va dovedi că nu neglijenţa a fost cauza diluării, rămâne doar varianta ca din aceeasi cantitate de substanţă activă, cei de la  Hexi Pharma să fi vrut să creeze o mai mare cantitate de produs finit“, susţine psihologul.

O ântrebare cheie: Cu ce erau diluați dezinfectanții?

“Este foarte important de aflat ce a fost adăugat în produsul finit. Poate colorant, poate alcool sanitar, poate apă sau parfum. Până acum testele de la ICECHIM  au stabilit doar că produsele au fost diluate şi substanţa activă nu era în aceeaşi concentraţie ca pe etichetă, dar nu s-a dat publicităţii ce fel de compoziţie a luat locul celei conforme cu eticheta. Este foarte important acest lucru pentru că va evidenţia dacă şi în ce măsură produsul avea totuşi efect. De exemplu, şi alcoolul medicinal, spirtul, cum se numeşte popular, are proprietăţi de dezinfectare în comparaţie cu apa chioară sau colorantul, care doar dau senzaţia de umed dar nu ucid bacterii”, a mai adăugat specialistul.

Recomandări

Bogdan Șchiop, lider sindical în administrația publică: „În acelaşi timp în care anunţă concedieri, se înfiinţează instituţii noi, agenţii noi, pur politice” | Interviu

Cine garantează că medicamentele din farmacii conţin ce scrie pe etichetă? Dar produsele alimentare procesate?

“Avea dreptate Tolontan, acest scandal a mişcat sistemul sanitar din Romania şi a creat un precedent pentru tot ceea ce înseamnă folosire de produse „pe încredere”, adică acele tipuri de produse pe care tu, cetăţeanul obişnuit, nu ai cum să le verifici în termeni de compozitie. Aici intră medicamentele din farmacii. E clar că tu nu ai cum să ştii dacă într-adevăr pastila are compoziţia şi concentraţia de pe etichetă, dar mergi pe mâna producătorului. La fel e şi în industria alimentară la produsele procesate. De exemplu, la crenvurști, la pateuri, la salam şi la tot ce înseamnă tocare şi amestecare, tu nu ai de unde să ştii ce componente sunt introduse acolo, ci mănânci ce ţi se dă. Pe etichetă poate scrie orice. Scandalul dezinfectanților diluați are un important rol social pentru că oferă celor care fac chestiuni asemănătoare, chiar în alte domenii precum cel alimentar sau altele, un model a ceea ce li se poate întâmpla, iar statului român îi oferă paşii de urmat în cazul apariţiei altor situaţii similare”, a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.

Citește și: Scandalul dezinfectanților, sub lupa specialistului. România lucrului bine DILUAT şi psihologia guvernării tehnocrate!

Urmărește-ne pe Google News