Cea mai mare cetate preistorică din Europa a fost descoperită în Timiş

Până acum, specialiştii spun că fortificaţia este formată din patru inele concentrice care cu milenii în urmă formau zidurile, ridicate cu ajutorul unor piloni din lemn pe care s-a adăugat pământ. Cetatea a început să fie construită pe la 1.500 î.H. şi îşi încetează existenţa în jurul anului 1.000 î.H. “Valul IV – care închide în limitele lui 1.800 hectare – este aproape complet aplatizat, o mare parte din vină datorându-se lucrărilor agricole intensive în care se utilizează şi scarificatorul. Totuşi, în zona în care efectuăm cercetătile arheologice a fost făcută o descoperire senzaţională, aici fiind cercetat pentru prima dată sistemul de construcţie al unei porţi de acces într-o fortificaţie aşa de veche”, a dezvăluit dr. Alexandru Szentmiklosi, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului Banatului şi coordonatorul lucrărilor.

Poarta de acces a fost, se pare, prevăzută cu turnuri pentru care s-au amenajat platforme formate din casete cu lut bătut. Turnurile de apărare (o noutate în epoca în care de obicei se construiau doar metereze) aveau aproximativ patru metri înălţime. Accesul în fortificaţie se făcea pe un culoar îngust, astfel încât pe el încăpeau doar doi oameni odată

Recomandări

Cazul „Nordis” de Alba: 211 oameni, lăsați fără 12 milioane de euro: „A fost momentul în care mi-am dat seama că am fost înșelat”

Una dintre descoperirile de până acum sunt ruinele a ceea ce pare a fi un templu străvechi. ”Fortificaţia de la Corneşti se pare că a fost un centru politic de prim rang, volumul imens de muncă necesar edificării indicând cu siguranţă existenţa unei elite care a fost capabilă să coordoneze atât activitatea de construcţie, cât şi pe cea de întreţinere, activităţi care implicau munca a sute sau mii de oameni concomitent”, a mai explicat şeful arheologilor de la Muzeul Banatului. Arheologii au stabilit că fortificaţia aparţine culturii Cruceni – Belegiş şi este contemporană cu celebra cetate Troia.

Cercetătorii au mai găsit aici morminte sarmatice, ateliere ceramice, o aşezare care datează din secolele III – IV. Specialiştii pregătesc acum documentaţia necesară pentru a introduce fortificaţia în patrimoniul UNESCO. Prof. dr. Bernard Heeb, unul dintre participanţii la proiect, plasează cetatea printre marile simboluri ale civilizaţiilor europene. ”Cred ca situl de la Corneşti va sta alături de marile situri din Europa ca Stonehenge sau Sarmizegetusa. Este cea mai mare aşezare din perioada preistorică pe care o cunoaştem”.

Din primele cercetări se pare că zona a fost populată de tracii timpurii. Aceştia se ocupau cu agricultura dar şi cu creşterea animalelor. Aşezările lor erau formate din locuinţe semi-îngropate, făcute din gropi relativ circulare, cu o structură din lemn şi acoperite cu paie. Există semne că aveau zone de cult, existau ritualuri de depuneri de obiecte: vase ceramice, obiecte de metal şi chiar alimente, iar populaţiile făceau schimburi comerciale între ele.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro