Cererea de neconstituționalitate a lui Mircea Băsescu privind traficul de influență a fost respinsă de Curtea Constituțională

Președintele interimar al CCR, Valer Dorneanu, a anunțat, la finalul ședinței de astăzi, că judecătorii constituționali au respins excepția privind dispozițiile art. 291 alin. (1) din Codul penal, dar și pe cea cu referire la sintagma ”lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public” din același articol, fiind conexate mai multe cauze.

Excepția a fost ridicată în mai multe dosare, care au fost conexate de către CCR, printre care și cel al lui Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu.

„Acel dosar a fost conexat la alte 5 având același obiect — traficul de influență — și în unanimitate am respins excepția de neconstituționalitate. Toate motivele le veți găsi în decizia care se va publica, suntem siguri, înainte de vacanța judecătorească, în jur de 15 — 20 iulie. Vom explica ce e folos necuvenit, ce înseamnă ‘lasă să se înțeleagă’. S-a respins în unanimitate excepția și toate motivele legate de acele critici cu ‘folos necuvenit, cu lasă să se înțeleagă că a avut o influență’ vor fi explicate în amănunt în decizia pe care o vom publica”, a afirmat Dorneanu.

În 22 aprilie, Curtea de Apel Constanța a admis cererea formulată de Mircea Băsescu privind sesizarea Curții Constituționale.

Recomandări

Gabriel Resources a primit încă o sentință defavorabilă în România. Ce se întâmplă cu acțiunile sub sechestru ale companiei canadiene

„În baza art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992, dispune sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 291 alin. 1 Cod penal, cu referire la sintagma ‘lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public’ din cuprinsul acestui text de lege. Definitivă”, se arăta în minuta instanței.

Aceeași sintagma a fost contestată recent și de Dragoș Băsescu, cererea acestuia de sesizare a CCR fiind admisă în 22 iunie de Tribunalul București.

Articolul 291 din Codul penal prevede, în primul alineat, că „pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

În 16 iunie, judecătorii Curții de Apel Constanța au decis condamnarea definitivă a lui Mircea Băsescu la 4 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, cauză în care sunt implicați membri ai familiei lui Bercea Mondial.

Recomandări

Două ținte de mici dimensiuni, identificate în spațiul aerian de la Marea Neagră. Suspiciuni de război electronic împotriva României

Magistrații au dispus ca și Marian Căpățână să își execute condamnarea, în același dosar, de 3 ani de detenție pentru complicitate la trafic de influență.

Mircea Băsescu și Marian Căpățână au fost trimiși în judecată în iunie 2014 de către procurorii DNA, pentru trafic de influență și respectiv complicitate la trafic de influență, iar în luna noiembrie a aceluiași an a început derularea procesului.

Potrivit DNA, în perioada 20 februarie 2011 — 22 februarie 2012, Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 de euro de la un denunțător (Florin Anghel), prin intermediul inculpatului Marian Căpățână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei referitoare la infracțiunea săvârșită de tatăl acestuia (Sandu Anghel), precum și a altor cereri incidente, cu scopul de a obține o hotărâre favorabilă, fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro