Masterplanul de Transporturi împarte România în două: ”bogata” din sud și sud-vest și ”săraca” din nord și nord-est

Inginerul Gheorghe Buruiană, specialist în proiectarea drumurilor și autostrăzilor, atrage atenția, într-o revistă de specialitate, că actualul Materplan de Transporturi, adoptat în 2016, trebuie regândit, altfel va produce efecte nefaste asupra României.

Dacă tragem o linie peste Masterplanul general, din stânga sus (nord-vest) către dreapta jos (sud-est), spune specialistul, apare o anomalie stranie: toate autostrăzile și proiectele de autostrăzi apar în partea de jos a țării. În Moldova, apare doar o palidă legătură pe autobandă între Târgu Neamț, Pașcani, Iași și Bacău. În rest, în Moldova sunt palnificare ”drumuri expres de mare viteză”.

În acest context, Carpații vor rămâne o barieră între Moldova și Transilvania pentru următorii 20 de ani, arată Gheorghe Buruiană. Moldova, nord-estul Ardealului și Republica Moldova vor rămâne condamnate la sărăcie pentru încă aproape un sfert de secol, din cauza absenței autostrăzilor, care ar ajuta la fluidizarea traficul de mărfuri și d persoane.

La acestea se adaugă întreruperea continuității Autrostrăzii Inelare a Mării Negre, care ar trebuie să intre în România la Giurgiu și să iasă pe la Albița, conform înțelegerilor internaționale semnate de țara noastră.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

Specialiștii atrag atenția că legătura dintre Muntenia și Moldova este doar la nivel de drum expres, lucru care nu este nici el în regulă. Pe acest tip de drum, nu se poate circula cu viteze mai mari de 100 de kilometri pe oră, deoarece drumul expres are benzile mai înguste cu 20 de centimetri față de autostradă, nu au separatoare de sensuri și, foarte important, nu au benzi de refugiu. Să dai voie șoferilor să alerge cu 120 de kilometri pe oră pe drumuri expres este un adevărat atentat la viața participanților la trafic, spune inginerul de drumuri.

Nu întâmplător, România a înregistrat în 2016 un număr de 97 de decese rutiere la un milion de locuitori, dublu față de media europeană. Suntem depășiți doar de Bulgaria, cu 99 de persoane decedate pe drumuri la un miliona de locuitori.

Țările cel mai bine plasate din acest punct de vedere sunt Suedia, cu 27 de decese, Maria Britanie, cu 28 de decese, Olanda, cu 33 de decese, Spania și Danemarca, cu 37 de decese, Germania, cu 30 de decese.

Acesta este rezultatul absenței autostrăzilor, nu a drumurilor expres. Propunerea este ca adevărații specialiști în domeniu să facă presiuni pentru modificarea Masterplanului, până nu este prea târziu, spune specialistul.

Recomandări

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok facturile pentru zborurile la Nisa: „Nu este nici prima, nici ultima greșeală a mea” | VIDEO

Citește și:

Chevron trebuie să plătească în total 97 de milioane de dolari statului. În 2013, gigantul petrolier se lupta cu sătenii din Pungești – VIDEO

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro