„Fără îndoială că nu suntem (pregătiți pentru un cutremur de amploare — n.r.). La cutremurul din 1977 am avut în București 1.400 de morți, dintre cei cam 1.600 câți au fost în întreaga țară. Adică, marea majoritate a fost în București. La un cutremur de același grad, lucrurile vor sta și mai prost. Sper să nu ajungem acolo, pentru că avem exact aceleași clădiri, cu diferența că au 40 de ani în plus. (…) Sunt cel puțin câteva mii de oameni care la un cutremur precum cel din ’77 pur și simplu vor muri”, a spus el, miercuri seara, la Digi24.
Directorul INFP: ”Un cutremur de 7,2 în Vrancea ar afecta grav Bucureștiul și jumătate din țară”
Nicușor Dan a remarcat că în ultimii ani au fost consolidate doar aproximativ 70 de clădiri, în condițiile în care 300 reprezintă o primă urgență. El a menționat că există un fond guvernamental destinat acestui scop, iar asociațiile de proprietari, prin intermediul Primăriei, ar trebui să aplice pentru accesarea fondurilor necesare consolidării, banii fiind acordați fără dobândă pentru o perioadă de 25 de ani.
„Totul se blochează la Primărie, care lucrează cu firmele ei de casă, cum s-a obișnuit. Nu respectă termenele, nu e transparentă cu proprietarii. Proprietarii se informează înainte. Știu că unora li s-a promis că în șase luni se mută înapoi în casă, dar a durat cinci ani. Altora nu li s-a dat niciodată să vadă devizele și planurile pe care urmează să le plătească, iar atunci sunt reticenți în a lucra cu Primăria. Al doilea aspect: legislația nu e deloc clară, ce se întâmplă dacă avem 20 de proprietari într-un imobil de la 1930, iar 18 vor să consolideze și doi nu?”, a spus el.
În acest sens, liderul USR a declarat că se pot efectua consolidări de tip clasic, constând în realizarea unui brâu de metal în jurul clădirii, dar pot fi aplicate și soluții mai noi, precum „o pătură de picioare elastice sub clădire”.
Soluția legislativă pe care Nicușor Dan o propune este aplicarea unei exproprieri temporare pentru proprietarii care se opun consolidării, în condițiile în care și Primăria și Guvernul au bani necesari pentru compensații. De asemenea, el a subliniat că Primăria ar trebui să asigure un grad mare de transparență, astfel încât să câștige încrederea oamenilor, care să înțeleagă că este în avantajul lor o consolidare a clădirii, inclusiv din punct de vedere financiar.
Ipoteză șocantă. 75 la sută din populația României ar fi afectată în cazul unui cutremur puternic
Cutremurul din 1977
Cutremurul de pe 4 martie 1977, de la ora 21:22, a fost una dintre cele mai puternice mişcări seismice care au avut loc în România în ultimele zeci de ani. Cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, seismul care a ţinut 56 de secunde a provocat daune însemnate în întreaga ţară: sute de clădiri puse la pământ, 33 doar din Capitală şi a făcut 1.570 de victime, dintre care 1.391 doar în Bucureşti.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km şi seismul a fost atât de puternic încât unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.
Bucureştiul a fost cel mai afectat oraş din ţară şi din pricina faptului că în Capitală existau clădiri foarte vechi care au fost repede puse la pământ de cutremur. 1.391 de oameni şi-au pierdut viaţa în Bucureşti, printre aceştia şi personalităţi ca actorul Toma Caragiu sau poetul Anatol E. Baconsky.
Singura înregistrare din acea zi de coşmar circulă pe internet, iar sunetul este de-a dreptul terifiant. Este vorba despre o înregistrare sonoră luată de un magnetofon din sala de concerte a Radiodifuziunii, în timpul unei pauze. Mişcarea telurică extrem de puternică a creat un zgomot infernal, care încă îi urmăreşte pe care care au trăit-o.
La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro