Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Semnificaţia fiecărei zile din ultima săptămână din Postul Paştelui

„În ultima săptămână înainte de Paște toate slujbele sunt unice. De altfel, fiecare zi este considerată o treaptă, iar urcușul trebuie să fie eficient”, după cum spune părintele Ion Popescu, parohul Bisericii Icoanei din București și protoierul Sectorului II.

Slujbele de Florii și Paște se vor desfășura în condiții speciale, fără enoriași în biserici, din cauza crizei noului coronavirus și a restricțiilor impuse de autorități. Patriarhia Română a comunicat noile reguli credincioșilor și parohiilor din țară, după consultări cu oficialii Ministerului Administrațiilor și Internelor.

Pentru că anul acesta sărbătoarea Paștelui vine la pachet cu multe restricții impuse pentru a preveni răspândirea coronavirusului, autoritățile vin cu lămuriri în ceea ce privește deplasările pentru cumpărături, Paște și slujba de Înviere.

Ministrul de Interne Marcel Vela a anunțat măsurile decise luate pentru Sărbătorile Pascale, în urma unui acord cu Patriarhia Română. Astfel, credincioșii vor avea un program în care pot primi pâinea binecuvântată, dar și lumina de Înviere

În fiecare zi din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor se țin slujbe speciale, numite Denii și predici pentru curățenie sufletească și iertare de păcate. De exemplu, în Lunea Patimilor, a doua Denie din Săptămâna Pătimirilor este dedicată vieţii lui Iosif, vândut pe 30 de arginţi.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Cuvântul Denie, care provine din slavul „vdenie“, înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Denumirea de denie s-a împământenit pentru faptul că ele se săvârşesc seara sau, în cazul mănăstirilor, la miezul nopții.

În Săptămâna Mare, e bine ca toți credincioșii să ierte și să se împace cu toți cei cu care au fost în dușmănie.

Săptămâna Mare – Obiceiuri și tradiţii

La fiecare zi din Săptămâna Mare, preoții ortodocși oficiază Deniile, slujbe unicat în cultul divin ortodox. În fiecare zi, credincioșii sunt călăuziţi de una sau mai multe persoane sfinte ale căror fapte reprezintă un model pentru regăsirea sinelui și căutarea lui Iisus.

Luni – Săptămâna Patimilor

În Lunea Patimilor, a doua denie din Săptămâna Patimilor este dedicată vieţii lui Iosif, vândut pe 30 de arginţi.

Pilda acestei denii din prima zi a Săptămânii Mari este că, asemenea lui Iosif înainte de a-L regăsi pe Hristos cel mort şi înviat, trebuie să ne regăsim fraţii, chiar şi pe cei care ne-au greşit şi ne-au făcut rău într-un fel, cărora să le răsplătim cu bine.

Aşa cum Iosif a fost aruncat într-o fântână adâncă, tot aşa şi Hristos a fost pus în mormânt, de unde a înviat a treia zi. Precum Iosif s-a descoperit fraţilor săi, pe care i-a iertat de cele ce-i greşiseră, tot aşa şi Mântuitorul, după Învierea Sa, Se arată apostolilor şi îi iartă pe cei ce L-au răstignit, rugându-se pentru ei.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

În Lunea Mare, începe curățenia de Paște: se scoate totul la aerisit, se spală rufe, se calcă și se fac reparațiile necesare prin casă.

Marți – Săptămâna Patimilor

Marţi, în Săptămâna Patimilor, ne pregătim pentru intrarea în cămara Mântuitorului.  Sfinţii Părinţi au rânduit să se citească în această zi pilda care ne prezintă zece fecioare, cinci „înţelepte” şi cinci „neînţelepte”, care se pregătesc pentru ”nuntă”.

În Marțea Mare, potrivit tradiției din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă.

Până miercuri, inclusiv, se mai pot spăla și călca. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești.

Joia Mare din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe.

Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire. Tot în această noapte, se crede că Joimărița, zeitate a morții care supraveghează aceste focuri, dar și patroana torsului și a țesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blesteamă pe femeile leneșe.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

• În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paște: pasca, cozonacii și babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, și are, în mod tradițional, forma rotundă.

În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Culoarea roşie este însă cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii.

Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă.

Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.

În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.

Potrivit unei superstiții, fetele obișnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare evanghelie, pentru ca apoi să își pună sfoara sub pernă ca să-și viseze alesul.

Vinerea din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, ziua în care a fost răstignit Iisus Hristos

Ultima vineri din Postul Mare este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă.

Conform tradiției creștine, Vinerea Mare este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii.

Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârșește nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii.

• Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos si pregătirea Trupului Său pentru înmormântare. Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare.

Epitaful pe care îl poartă preoții ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

• În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în aminitirea patimilor lui Iisus. Cei care nu pot nu trebuie totuși să nu mănânce urzici și nici să pună oțet în mâncare, pentru că lui Iisus I s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit. În această zi nu se fac treburi în casă.

• Dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului.
• Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos.

Superstiții în Vinerea Mare

• În zorii zilei, casa se afumă cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, pentru ca gânganiile și lighioanele să nu se apropie de ea;
• Femeile nu coc în Vinerea Mare cozonaci, pâine, sau orice altceva, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului;
• Femeile nu umplu borș în această ziua, ca nu cumva să se scalde în el Necuratul;
• În Vinerea Mare femeile nu cos, ca nu cumva să orbească;
• Femeile nu torc, nu țes și nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.
• Dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și mănos, iar în cazul în care nu plouă, anul nu va fi unul roditor;
• Dacă te scufunzi în Vinerea Mare în apă rece de trei ori, vei fi sănătos tot anul.

Sâmbăta Mare din Săptămâna Patimilor

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștelui, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curățenia și pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare.

• De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel.

Sâmbătă seara se pregătește coșul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfințire. În el se pun ouă roșii, pască, cozonac și preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos ștergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja și prima masă de Paște.C

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro