Mai multe democrații moderne, care au experimentat la un moment dat comunismul, au tendința de a reveni la gândirea unică. Un astfel de exemplu este, din punctul de vedere al jurnaliștilor italieni, decizia maghiarilor și acum a românilor de a renunța la manualele alternative și a reveni la unele unice.
Și, chiar dacă nu este întâmplătoare această tendință de a reveni la gândirea unică după treizeci de ani de la ieșirea de sub comunism, este surprinzător faptul că cele două țări sunt conduse de guverne de orientare diferite: Ungaria are un lider de dreapta, Viktor Orban, iar România are un guvern de stânga condus de social-democratul Mihai Tudose, subliniază jurnaliștii italieni.
Primii care au făcut mutarea referitoare la manualele școlare au fost ungurii, în urmă cu trei ani. Guvernul Orban a adoptat atunci textele unice, iar acest lucru a avut două efecte. Primul a fost acela că editurile private, specializate în tipărirea de manuale, au fost obligate să se retragă de pe piață în favoarea unei edituri de stat. Al doilea efect a fost de natură practică: toți profesorii erau obligați să folosească manualele de la stat, dar informal au ajuns să recomande elevilor să folosească cărți alternative.
O „lovitură“ editorialistică fără precedent în istoria europeană recentă, însă acest fapt a fost trecut cu vederea, fiind menționat doar de câțiva europarlamentari, în frunte cu Elly Schlein. Instituțiile europene au dat dovadă de indiferență față de acest subiect, permițând astfel o recidivă. Acest lucru s-a întâmplat săptămâna trecută la București când ministrul Educației, Liviu Pop a anunțat că a elaborat un proiect prin care ”Editura Didactică și Pedagogică” este însărcinată să tipărească manuale unice pentru toate materiile, din clasa I până în a XII-a.
Motivul oficial invocat de România este similar cu cel utilizat deja în Ungaria: cărțile vor costa mai puțin și vor ajunge la elevi mai reprede. Totuși, jurnaliștii de la La Stampa spun că ”motive bune ascund un efect impresionant: unificarea autoritară a manualelor școlare”.
Până acum, singurii care au reacționat au fost reprezentanții editurilor. Henrique Mota, președintele Federației Editorilor Europeni, i-a scris președintelui Klaus Iohannis o scrisoare prin care critică vehement decizia ministrului Educației. Acesta protestează și amenință, printre altele cu retragerea de pe piață: „Am experimentat personal textele unice în timpul regimului Salazar”. Recent și Ricardo Franco Levi, presedintele organizației editorii italieni, i-a scris președintelui român susținând că sunt afectați „toți copii europeni și chiar viitorul Europei”.
Pe 6 septembrie urmează să aibă loc în întâlnire între reprezentanții editurilor din România și premierul Mihai Tudose, care vor discuta criza manualelor din învățământul românesc.
Citește și: EXCLUSIV/ Povestea incredibilă a polițistului din Argeş bolnav de cancer care se încăpățânează să muncească
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro