ALEGERI SUA 2016. Dacă ar putea vota în America, românii ar trebui să aleagă Hillary. Trump ar ”umbla” la protecția militară americană

Republicanul Donald Trump trezește puțină teamă la București, iar Hillary Clinton ar aduce mai multă stabilitate în relațiile dintre Statele Unite ale Americii (SUA) și România, cam așa sunt percepuți acum cei doi candidați care se luptă să devină noul președinte al Statelor Unite ale Americii (SUA). Astăzi, 8 noiembrie, americanii sunt chemați la urne pentru a-și alege viitorul președinte până la sfârșitul lui 2020. Câștigătorul va fi investit în funcție la începutul anului viitor.

Problema securității militare pe care Washington-ul o oferă României reprezintă tema care îi separă pe cei doi candidați, asta dacă ținem cont doar de interesele României.

Trump, prietenul lui Putin

Controversatul miliardar american Donald Trump nu are o politică clară privind Europa de Est. Însă, acesta s-a declarat un mare fan și, chiar, prieten al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Mai mult, Trump a precizat: „Vrem să trăim în pace și prietenie cu Rusia. Nu trebuie neaparat să fim adversari”.

Aceasta a fost reacția candidatului republican la atacurile dure ale lui Putin la adresa administrației de la Washington care și-a extins prezența militară în Europa de Est în timpul administrației lui Barrack Obama, președinte al SUA între 2009-2017. Aceste declarații nasc mici temeri în rândul administrației de la București, ținând cont că Putin a amenințat direct de mai multe ori România după ce la Deveselu, județul Olt, a fost montat un scut antirachetă antiamerican.

Recomandări

Nicolae Ciucă, despre Klaus Iohannis: „Epoca lui s-a terminat”

Bir pentru protecție

Mai mult, Trump a insinuat că statele care beneficiază de protecție militară americană, printre care se află și România, vor trebui să plăteacă cheltuielile suportate până acum de Pentagon. “Țările pe care noi le apărăm trebuie, la rândul lor, să contribuie la aceste cheltuieli. Iar daca nu vor face asta, Statele Unite trebuie să fie gata să le lase să se apere singure”, a fost mesajul candidatului republican.

În schimb, Hillary Clinton are intenția de a întări prezența necondiționată a forțelor militare în Europa de Est pentru a asigura securitatea zonei. “Mie mi se pare absolut de bun simţ poziţia doamnei Clinton. Să ştiţi că are sentimente foarte bune faţă de România. Dacă dânsa va fi preşedinte, vom avea un ascendent asupra ei, pentru că este cea care a semnat declaraţia de Parteneriat strategic cu ministrul Teodor Baconschi în 2011, adică este un politician american care a contribuit la strângerea relaţiei cu România şi vom avea, cred, o uşă deschisă la dumneaei”, este de părere Iulian Fota, analist politic.

În economie nu se schimbă nimic

Investițiile americane directe după Revoluție s-au ridicat undeva până 1,5 miliarde de dolari. În schimb, volumul infuziilor financiare ale firmelor membre ale Camerei Americane de Comerţ în România – AmCham au ajuns la peste 20 de miliarde dolari, conform reprezentanților asociației.

Recomandări

Tarom a vândut 7 avioane cu elice și a primit pentru ele 10 milioane de dolari de la o companie aeriană din Caraibe

Chiar dacă nu este o sumă foarte mare, este vorba de investițiile directe, trebuie amintit că este vorba doar de bani veniți din SUA, multe companii americane au subsidare în Europa și nu numai prin care fac investiții. “Libertatea” a contactat mai mulți analiști economici care ne-au transmis că atât Hillary Clinton, cât și Donald Trump nu au prevăzute în programul lor creșterea investițiilor în Europa de Est și prin urmare oricare ar fi noul președinte relațiile economice nu se vor schimba.

Vizele tot nu se vor ridica

În legătură cu eliminarea vizelor pe care trebuie să le obțină românii când vor să călătorească în SUA, niciunul dintre cei doi candidați la scaunul de președinte al Statelor Unite nu au făcut declarații cu privire la această problemă. De altfel, ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Hans Klemm, a declarat că nu este foarte optimist cu privire la șansele României de a deveni parte a programului Visa Waiver, având în vedere că participanții români la acest program au o rată de refuz mai mare decât procentul minim legal de 3%, dar și perspectivele reduse ca aceasta prevedere să fie modificată dat fiind contextul politic din SUA.

Reamintim că în acest moment, 10% dintre românii care aplică pentru o viză în Statele Unite sunt respinși.

Urmărește-ne pe Google News