Nu poți să apreciezi fructele de mare și să nu te oprești la restaurantul Scoici și Creveți. Pus liniștit în buricul târgului, în Piața Victoriei, restaurantul te așteaptă „după blocuri”. Înainte de a te bucura de creațiile tânărului bucătar care nu reușește nimic mai puțin de magie în bucătărie, restaurantul te lasă să te relaxezi pe canapele moi într-o atmosferă liniștitoare cu muzică de lounge.
Am comandat la aperitiv midii pane și măsline verzi pane pe care le-am stins cu un pahar de bere. Pentru felul principal, nu poți să ratezi o porție de Creveți Black Tiger, dar și mâncarea lor „semnătură”, dacă ni se permite să-i spunem așa „Calamar Seafood Bag”.
Creveții Black Tiger i-am luat cu un sos Red Hot de intensitate medie. Puși pe un pat de legume în sos roșu, a fost o adevărată plăcere să ne murdărim pe mâini exact ca-n copilărie când mâncam cu toată fața.
De la fructe de mare la „fructe de pădure”
Apoi, de la fructele de mare, „exorcizezi” dacul din tine și te oprești la Burebista, în spatele Teatrului Național, și de bucuri de „fructe de pădure”. Acolo, trebuie să te intorci în timp și să scoți masculul alpha din tine (doar dacă ești bărbat), și să comanzi un platou vânătoresc. Și la vreo 15-20 de minute, timp în care bei și o bere rece, ți se pun în față „fructele de pădure”, adică niște carne de mistreț, cerb și prepeliță plus niște cârnați vânătorești.
Dar ca să facem cinste vânatului și zeiței vânătorii dacilor, Gebeleizis, mistrețul vine frumos împăturit într-un sos gros cu ciuperci cu care se împacă minunat. Undeva în apropiere cerbul așteaptă și el să fie degustat alături de un sos de fructe de pădure, cel real de data aceasta. Și pentru a demonstra că toate animalele pădurii stau bine împreună, lor și se alătură și o porție de carne de iepure rumenită bine cât să ți se topească halca în gură. Prepelița, delicioasă de altfel, nu mai are rolul decât de a te putea lauda prietenilor și că ai mâncat carne de pasăre la o masă a zeilor.
Și, pentru că trebuie să te mai întorci și în timpurile noastre, desertul cel mai potrivit supă așa ceva nu poate fi decât papanași. Doi papanași suculenți care parcă au fost făcuți după chipul și asemănarea ta, după ce ai terminat platoul de carne.
Îți trimiți papilele gustative în jurul lumii
Și pentru că ne-am în România de astăzi, doar pentru a pleca în jurul lumii cu cei mâncărurile de la Zamon. Bucătarii de acolo sunt cei experți în travel culinar, așa că, rețetele lor sunt menite să te trimită în țara de origine a felului de mâncare comandat.
Te așezi la masa pe străduța pietruită din Centrul Vechi și începi periplul culinar cu o friptură, berbecuț în bere neagră cu cartofi copți la cuptor. Este o rețetă din Belgia, așa că trebuia să o încercăm, cum această țară încă nu fusese bifată culinar de noi. Friptura de berbecuț vine într-o tigaie mică încinsă, și să bălăcește cuminte în sosul generos de bere brună.
Dacă vrei, poți trece Canalul Mânecii pentru un pulpon de vită cu sos de whiskey, cartofi copți și pătrunjel. Genul asta de mâncăruri fac ceafa de porc să fugă din farfurie guițând și lăsând în spate cartofii refrigerați care sunt serviți peste tot în restul Centrului Vechi.
Este o rețetă irlandeză, care merită toată aprecierea pentru că friptura, în ciuda, componentelor, ascunde acel „je ne se quoi” feminin. Este exact genul de carne care spuneam că se taie foarte ușor chiar și cu lingura, iar sosul de whiskey, turnat dintr-un păhărel mic, peste friptură, nu face decât să complimenteze gustul.
Acestea sunt doar trei dintre restaurantele bune din București pe care merită să le încercați mai ales că prețurile sunt accesibile.
Dacă vreți să revedeti ediția trecută a emisiunii Trips&Tricks, în care invitată a fost Amalia Enache, accesați linkul de mai jos: