Dacă avem o Coloană a Infinitului, de ce nu am avea şi o Autostradă a Infinitului? Ar putea fi chiar tronsonul Sibiu – Piteşti din A1, pentru a cărui construire s-au bătut palmele europene încă din 1977, conform datelor oficialiale ale Companiei Naţionale de Drumuri (CNADNR).
Aşa arată proiectul principal de autostrăzi din România, care trebuie să fie gata în anul 2030
După 1990, realizarea acestui drum a fost împins către anul 2008. Cu toate acestea constructorii nu au clintit nici un fir de iarbă pe acest traseu până la finele lui 2008.
Ulterior, autorităţile din România au propus ca acest tronson rutier să devină drum expres, nu autostradă. Oficialităţile UE au sărit în sus, înţelegerea este înţelegere, iar românii şi-au revenit: e nevoie de autostradă pe tronsonul Sibiu – Piteşti! Când va fi gata?
Confort declaraţiilor din decembrie 2015 ale ministrului Transporturilor, Dan Costescu, termenul de finalizare al lucrării ar trebui să fie 2020.
Iată însă că ieri a apărut o altă amânare. Cătălin Drulă, consilier al premierului Cioloş pe probleme de infrastructură, a declarat că tronsonul Sibiu – Piteşti al autostrăzii A1 va fi gata, într-o viziune optimistă, către anul 2023.
Acest tronson, care se amână mereu, face parte din proiectul A1, care trebuie să lege graniţa de vest a României, la Nădlac, cu portul Constanţa, pe traseul Arad – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa. Traseul face parte din înţelegere internaţională semnată în 1977 menţionată mai sus. Proiectul general îşi propunea, şi îşi propune, realizarea unei reţele transeuropeane de autostrăzi, botezată TEM, în lungime de 25.000 de kilometri, care să faciliteze tranzitul rapid între şi în interirul ţărilor semnatare – printre care şi România. Nu întâmplător se apucase Ceauşescu să contruiască segmentul de autostradă Bucureşti-Piteşi şi Feteşti-Cernavodă, care erau tronsoane ale A1.
În fine, ţara noastră trebuie să eralizeze, conform planului TEM, cinci autostrăzi principalte până în anul 2030. Este vorba, în primul rând, de A1, pe care o bibilim de 40 de ani. Apoi autostrada Timişoara – Moraviţa (Serbia), ruta Lugoj-Calafat-Bucureşti, traseul Bucureşti – Focşani–Suceava–Siret şi ruta Sebeş-Turda-Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni. Toate aceste rute trebuie să aibă profil de autostradă peste 14 ani, conform cerinţelor Uniunii Europene. Nici una nu este încă gata, deşi UE ne pune la dispoziţie 80% din banii necesari.
Trebuie menţionat că traseul Lugoj-Calafat va face parte din Via Carpatia, care va lega Grecia de Finlanda – nu întâmplător s-a cosntruit podul peste Dunăre la Calafat. De asemnea, tronsonul Giugiu-Bucureşti-Albiţa va face parte din ”Autostrada inelară a Mării Negre”, traseu rutier care va trece prin toate ţările riverane acestui bazin maritim.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro