Ce măsuri iau statele lumii pentru a repune economia pe roate
Cu afacerile din aproape toate domeniile lovite de criza COVID, guvernele pregătesc măsuri prin care să sprijine companiile și angajații la ananghie.
Iată câteva dintre aceste măsuri, potrivit Tax Foundation:
- Italia a suspendat plata ratelor la împrumurile contractate de firme mici și mijlocii până la sfârșitul lunii septembrie și a recompensat cu 100 de euro angajații care au continuat să meargă la serviciu în perioada pandemiei.
- Letonia plătește concediul medical al angajaților începând din mai până pe 20 iunie.
- Lituania a amânat plata TVA cu un an și oferă subvenții pentru angajații cărora li s-a redus programul, implicit salariul.
- Ungaria a suspendat taxa media și oferă împrumuturi de peste 6 miliarde de dolari companiilor.
- Spania a amânat plata TVA până pe 20 mai pentru companiile care au un profit anual sub 600.000 de euro.
- Danemarca a promis acordarea de împrumuturi fără dobândă, în anumite limite, pentru companii.
- Norvegia a amânat plata taxelor pentru firme, pe anul 2019, până la 31 august 2020.
Protest virtual în Rusia față de măsurile anti-COVID
“Probleme moderne, soluții moderne”, spun rușii, care protestează virtual față de măsurile anti-COVID impuse de Kremlin: izolare, distanțare socială și interzicerea evenimentelor publice.
Russia Beyond scrie că locuitorii din 10 orașe din Rusia – printre care Moscova, Rostov, Ekaterinburg, Kazan – au folosit pe 20 aprilie aplicațiile Yandex.Navigator și Yandex.Maps pentru a organiza manifestații virtuale. În timpul acestora, protestatarii au cerut, prin postări pe chat, ca autoritățile fie să declare carantină totală, și atunci să ajute financiar angajații care au rămas fără venituri, fie să ridice restricțiile și să le permită oamenilor să se întoarcă la muncă.
Câte miliarde va cheltui SUA pentru a-și îngriji bolnavii
America este cea mai afectată țară de coronavirus din lume, cu aproape 1 milion de persoane infectate și peste 54.000 de decese.
Cercetătorii de la școlile de sănătate publică din New York și California au folosit “modelul de simulare Monte Carlo” pentru a estima cât de mare va fi presiunea financiară indusă de criza COVID-19 asupra sistemului medical american, scrie Health Leaders.
Cu o medie de 3.045 de dolari pentru îngrijirea unui bolnav, dacă 80% din populația de 330 de milioane a SUA se infectează, costurile ar ajunge la 654 de miliarde. Dacă s-ar infecta 50%, costurile ar fi de aproape 409 miliarde, iar dacă doar 20% se îmbolnăvesc și ajung la spital, 163,4 miliarde.
Orașe mai eco după pandemie? Unde s-au anunțat măsuri de reducere a traficului
Restricțiile de circulație din timpul carantinei au dus la scăderea nivelului de poluate în multe orașe, iar autoritățile încearcă să păstreze acest trend și după ridicarea carantinei, scrie Forbes.
Milano, unul dintre cele mai poluate orașe din Italia și din Europa, e locul unde se va implementa cel mai ambițios plan de reducere a numărului de mașini, cu 35 km de străzi închise circulației auto.
În Barcelona vor fi închise străzi și artere centrale, altele vor păstra doar câte o bandă pe sens pentru mașini, iar restul spațiului va fi dedicat pietonilor și bicicliștilor.
Köln (Germani), Bogota (Columbia), Calgary (Canada), Denver (Colorado, SUA) urmează același trend, iar autoritățile din Oakland (SUA) au anunțat în urmă cu două zile închiderea a 10% din artere, adică în jur de 120 de kilometri, circulației auto.
Statul belgian, dat în judecată de rudele morților de COVID
Rudele a 12 belgieni decedați de COVID-19 vor să dea în judecată statul pentru răspunsul întârziat la pandemia de COVID și să ceară daune.
Cu 46.134 de persoane infectate și 7.094 de morți, Belgia e pe locul 12 în topul celor mai afectate țări.
Cei 12 au apelat la avocatul Hamid El Abouti, care intenționeză să deschidă în instanță o acțiune de clasă, adică un singur proces în care să reprezinte toate părțile vătămate. Acțiunea de clasă necesită însă 50 de reclamanți/victime.
Avocatul a declarat pentru The Brussels Times că toate acțiunile guvernului arată o gestionare defectuoasă a crizei și ar trebui să ducă la o decizie favorabilă clienților săi, la tribunal: granițele au fost închise târziu, zborurile dinspre Italia și China, focare de COVID-19, au fost întrerupte cu întârziere, carantina a fost instituită târziu, au lipsit măștile, la fel aparatele de oxigen din spitale, iar teste au fost făcute prea puține.
S-au înmulțit atacurile cibernetice
Specialiștii în securitate cibernetică de la compania Trustwave au descoperit, analizând peste un trilion de incidente petrecute în ultimul an, că atacurile ransomware domină topul infracțiunilor online, scrie ZD Net.
Un atac cibernetic de tip ransomware duce la infectarea computerului sau telefonului cu un virus care criptează fișierele, apoi cere răscumpărare pentru datele “captive”.
18% din incidentele de securitate din 2019 au fost atacuri ransomware orientate către companii, de patru ori mai multe decât în 2018. De regulă, recompensa e din șase cifre și plata se face în bitcoin, lucru care ușurează munca infractorilor cibernetici de a ascunde banii înainte să li se ia urma.
Criza COVID, lovitură istorică pentru piața asigurărilor
Pandemia de coronavirus mai face o victimă în domeniul afacerilor, după industria aviatică și HoReCa. Piața asigurărilor riscă să se prăbușească și nu vorbim de firmele mici, ci de jucătorii de top din domeniu.
Evan Greenberg, CEO Chubb, o companie multinațională de asigurări cu cifre de afaceri de ordinul miliardelor, a declarat pentru The Royal Gazette că “impactul crizei COVID este catastrofal”.
Veniturile companiei în primul trimestru al anului au fost de 252 de milioane de dolari, față de 1,04 miliarde încasate în primul trimestru din 2019.
Salvarea planetei costă 130 de trilioane de dolari
Stoparea încălzirii globale și echilibrarea climei până în 2050 necesită o investiție de 130 de trilioane de dolari în energie verde, conform unui raport al International Renewable Energy Agency (IRENA), notează renews.BIZ.
Investiția ar duce la o creștere cu 98 de trilioane de dolari a PIB-ului cumulat (la nivel global), iar numărul locurilor de muncă în domeniul energiei regenerabile ar ajunge la 42 de milioane.
UK vrea să testeze 10 milioane de britanici “din domeniile esențiale”
Toți angajații din domeniile esențiale – personal medical, polițiști, angajați în supermarketuri etc. – și membrii familiilor lor sunt “eligibili” pentru testarea la COVID-19 de vineri, 24 aprilie, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Sănătății britanic Matt Hancock.
Aproximativ 10 milioane de englezi, notează BBC, intră în acest program, în care ar urma să fie efectuate un număr de 100.000 de teste zilnic.
Proiectul de testare în masă vine după o perioadă în care, în Regatul Unit, testele le-au fost rezervate persoanelor care ajungeau la spital cu simptome de COVID și erau internate cu forme medii sau severe ale bolii.
În același program e prevăzută angajarea a 18.000 de persoane care să acționeze ca detectivi și să ia urma contactelor celor infectați – un proiect asemănător celui anunțat zilele trecute de autoritățile din Belgia.
Agențiile guvernamentale americane și armata ar putea primi mașini zburătoare
Mașina agenților K și J din “Bărbați în negru” e foarte aproape de momentul în care coboară de pe micul ecran în stradă. 50 de companii care au dezvoltat mașini zburătoare vor face demonstrații zilele următoare pentru armata americană și pentru agențiile guvernamentale din SUA, care cochetează cu ideea de a face pionierat în domeniu și a adopta acest mijloc de transport, notează Breaking Defense.
Demonstrațiile virtuale încep mâine, 27 aprilie, și se încheie pe 1 mai.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!