Ştiţi ce regi sunt pe cărţile de joc?

Deşi originea cărţilor de joc nu a fost determinată, majoritatea specialiştilor cred că au fost folosite pentru prima dată în India sau în China, în urmă cu circa 1.000 de ani şi că ar fi ajuns în Europa, spun istoricii, în secolul al XIII-lea. Cert e că prima lor atestare documentară pe continentul nostru datează din 1379, când cronicarul italian Niccolo de Coveluzzo povesteşte că erau folosite pentru jocul „naibis”. De atunci, ele s-au răspândit rapid, ajungând să fie nelipsite atât de la marile curţi regale, cât şi din cele mai prăfuite crâşme.
Istoricii susţin că, la început, cărţile de joc au avut patru culori şi patru semne: inima, frunza, ghinda şi clopotelul. Mai târziu, francezii au schimbat aceste semne în cupa, pica, trefla şi caroul, care sunt folosite şi astăzi. Până în secolul al XVII-lea, numele figurilor se deosebeau de la ţară la alta, după care anumite personaje au fost unanim acceptate. Iată-le:
Cei patru valeţi de pe cărţile de joc sunt Hector – legendarul luptător troian, La Hire – comandant militar francez care a luptat în Războiul de 100 de ani, Ogier Danezul – erou al vechilor poeme franceze şi Lancelot – cel mai viteaz dintre cavalerii regelui englez Arthur.
Argine, dama de treflă, este anagrama cuvântului Regina şi ar întruchipa-o pe zieţa romană Iunona, protectoarea oraşului Roma. Rachel, dama de caro, şi Judith, dama de inimă roşie, erau personaje biblice. Dama de pică ar fi personajul mitologic Pallas Atena, zeiţa greacă a înţelepciunii.
Cei patru „popi” de la jocul de cărţi sunt, de fapt, unii dintre cei mai mai regi ai lumii: David – anticul conducător al regatului Israelului şi Iudeei, cel care l-a omorât pe Goliat, Cezar – dictatorul roman care după moarte a fost declarat zeu, Alexandru Macedon – grecul care a creat unul dintre cele mai mare imperii din istorie, şi Carol cel Mare – lider militar și politic al francilor în evul mediu timpuriu, văzut de mulţi părintele fondator al Franţei şi al Germaniei.
Conform lui Victor Hugo, în Franţa anilor 1400, Carol al VII-lea, mare amator de cărţi, dispusese ca damele de la jocul de cărţi să le întruchipeze pe Maria D’Anjou – soţia lui, frumoasa Agnes Sorel – amanta favorită a lui, Isabela de Bavaria – mama lui, şi Ioana D’Arc – cunoscuta revoluţionară franceză care a sfârşit arsă pe rug.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Valet de romb: Hector
Valet de inimă roşie: La Hire
Valet de inimă neagră: Ogier danezul
Valet de treflă: Lancelot

Dama de romb: Rachel
Dama de inimă roşie: Judith
Dama de inimă neagră: Pallas Atena
Dama de treflă: Iunona

Popa de romb: Iulius Cezar
Popa de inimă roşie: Carol cel Mare
Popa de inimă neagră: David
Popa de treflă: Alexandru Macedon

Îți recomandăm și aceste 4 jocuri de cărți

Urmărește-ne pe Google News