Strada-muzeu din București unde facturile sunt scoase din cutiile poștale cu zâmbetul pe buze

O inițiativă a artistei Luciana Gheorghe

Nu multe artere din București se disting prin vreo caracteristică originală, din masa gri care a pus stăpânire pe oraș, mai ales în lunile lungi de toamnă-iarnă. Strada Stelea Spătarul face excepție, datorită inițiativei artistei Luciana Gheorghe, care a scos arta din galerie. 

Pe ruta de circulație situată în sectorul 3 al Capitalei, la o aruncătură de băț de Biserica Sfântul Gheorghe Nou și de kilometrul 0 al Bucureștiului, în arealul urbanistic dintre Bulevardul Corneliu Coposu, Bulevardul Ion C. Brătianu, Bulevardul Hristo Botev și Strada Colței a apărut experimentul artistic botezat „Strada veselă a cutiilor poștale”. 

Practic, fiecare recipient destinat corespondenței a fost personalizat cu vopsea și piese de ceramică, pentru a semnaliza o caracteristică a familiei sau persoanei care locuiește în clădire.

Oamenii se atrag prin pasiuni comune

Artista care a pus proiectul pe picioare vorbește despre o expoziție permanentă în aer liber. Spune că a avut conceptul de unicitate în minte când a gândit strada cutiilor poștale personalizate. „Știm cu toții că oamenii se atrag și se unesc prin pasiuni comune. De aceea, prin acest proiect, impactul social este unul puternic. Este, dacă vreți, ca o carte de vizită. De ce să nu aducem această carte de vizită la rangul de artă?

Recomandări

Mizele partidelor la primul tur al prezidențialelor. PNL, între deschiderea șampaniei și noaptea cuțitelor lungi

Imaginați-vă că pe această stradă trece o persoană iubitoare de animale și vede o cutie poștală personalizată cu animalul de companie al locatarilor respectivi. Automat își va forma o primă impresie despre aceștia. Sau prin primirea unei vizite din partea unei persoane pasionate de natură. La vederea unei cutii poștale cu motive florale sau cu un peisaj din natură, deja se creează o primă legătură, vrând-nevrând.

Este o metodă prin care putem arăta tot ceea ce ne place, hobbyurile noastre, de a ne mândri cu realizările noastre, de a crea legături între noi, chiar și pentru toată viața. Și, pentru că deviza noastră este că mereu să aducem zâmbete oamenilor, putem spune că facturile scoase dintr-o asemenea cutie poștală se digeră mai ușor. Cu toții suntem oameni frumoși și, prin acest proiect, cred că pot scoate în evidență acest lucru”, mărturisește artista pe site-ul său.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 14

De unde vine numele străzii Stelea Spătarul

Recomandări

Elena Lasconi și George Simion, umăr la umăr în turul 2 la alegerile prezidențiale, susține un nou sondaj USR. Pe ce loc este Nicolae Ciucă

Strada Stelea Spătarul se găsește pe locul fostei mahalale a lui Stelea, una dintre cele mai vechi zone locuite de pe teritoriul Bucureștiului. Peisajul s-a schimbat mult, pentru că pe vremuri curgea pe aici Bucureștioara, unul dintre principalii afluenți ai Dâmboviței, iar terenul era mlăștinos. A fost nevoie de sute de ani pentru asanare și transformarea locului într-un cartier de case. Și arhitectura primelor așezări diferă mult de cele actuale, moderne și nu mai vechi de 150 de ani.

Primele așezări în această zonă erau răzlețe, aveau curți mari, cu livezi și oboare pentru animale, iar străzile erau nepietruite și neluminate. Numele străzii vine de la boierul Stelea, care a trăit acum patru secole și a fost al doilea spătar al Curții Domnești, când reședința de vară era la Târgoviște, iar cea de iarnă la București. Spătarul Stelea a ctitorit aici o mănăstire (1577-1582), populată de bogatul dregător cu călugări și meșteri aduși de la Muntele Athos, din Grecia, țara sa de origine.

Impozantul edificiu a ars parțial în 1595, după atacul armatei otomane conduse de Sinan Pașa asupra Bucureștiului, dar a fost refăcut în 1630 și a devenit, ulterior, primul sediu al Mitropoliei Țării Românești. Degradată treptat, clădirea a fost grav afectată de cutremurul din 1838 și de marele incendiu din 1847, fiind demolată complet în 1850. Terenul a rămas viran, locul său fiind luat acum de o parcare și un mic părculeț, amenajate în 1931.

Recomandări

Moscova a explicat cum i-a avertizat pe americani cu 30 de minute înainte că vor ataca Ucraina cu o rachetă Oreșnik: „Au înțeles declarația președintelui rus”

Strada este cunoscută iubitorilor de plimbări în aer liber și fotografilor amatori, pentru că aici se găsesc Casa Breslelor (1862, casa arhitectului Luigi Lipizer), Casa cu geamuri bombate (1862, reședința negustorului care deținea firma „La leul de aur” de pe strada Lipscani) sau Casa Iancu (1930, construită de arhitectul Marcel Iancu).

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro