„Putin e oribil pentru Rusia şi este perfect pentru Rusia”, s-a gândit Nina Hruşciova, când Vladimir Putin a devenit preşedintele Rusiei. Într-un interviu acordat New Yorker, strănepoata succesorului lui Stalin plasează în context istoric naţionalismul toxic al lui Putin.
Kremlinul a făcut, involuntar, propagandă Americii
Născută la Moscova, Nina Hrușciova este profesoară de afaceri internaționale la New School, din New York.
Ea este, de asemenea, strănepoata lui Nikita Hrușciov, fostul lider sovietic renumit pentru că l-a denunțat pe Stalin, a implementat reforme liberale, pentru acele timpuri, și a urmat o politică de „coexistență pașnică” cu Occidentul.
Hrușciova a scris mai multe cărți despre ruși și istoria Rusiei, inclusiv despre familia ei.
Într-un interviu acordat revistei New Yorker, ea a discutat diferenţele dintre naţionalismul rus vs cel american, felul în care diferiţi lideri ai Rusiei au privit Ucraina şi ce fel de identitate ucraineană ar putea rezulta după acest război.
Deşi Putin spune că Occidentul o face pe Ucraina antirusă, el a făcut mai multe să o facă pe Ucraina antirusă decât ar putea să obţină orice fel de propagandă americană. Pur şi simplu, nu poţi face o naţiune să te iubească bombardând-o.
Nina Hruşciova:
Putin canaliza complexul de inferioritate şi pe cel de superioritate al Rusiei
Când Putin a devenit preşedintele Rusiei, Nina Hruşciova mărturiseşte că s-a gândit că „e oribil pentru Rusia şi e perfect pentru Rusia”.
„El este perfect pentru Rusia, în sensul că întrupează complexul de inferioritate rus în ceea ce privește Occidentul, dar și un complex de superioritate, pentru că, în același timp, Rusia este o bucată de pământ uriașă. Țara a produs opere de artă incredibile, a avut contribuţii importante pe scena politică mondială, nu mereu bune, dar a fost totuși esențială în victoria din al Doilea Război Mondial şi așa mai departe. El canalizează această tulburare de personalitate disociativă și i-a asigurat pe ruși că locul lor pe scena mondială va fi recunoscut și apreciat. Or, după cum vă amintiți, în anii 90, Rusia era, practic, la pământ în propria definiție a ei însăși și a fost învinsa Războiului Rece. Sentimentul era că Occidentul, şi SUA în special, ar putea face sau spune orice Rusiei sau despre Rusia”, explică Hruşciova.
Putin a venit şi a spus: o să vă aduc înapoi la măreţie. Şi, tipic pentru liderul rus, revenirea la măreţie vine de cele mai multe ori cu un număr mare de cadavre.
Nina Hruşciova:
„Putin a fost primit drept cineva care făcea Rusia respectată. Și cuvântul „respect” în limba rusă este în relație cu ceilalți, așa că, dacă mă respecți, înseamnă mult. Dar respectul vine la pachet cu frica. Există chiar și o vorbă care se traduce, practic, Dacă îi este frică de mine, asta înseamnă că mă respectă.”
„Putin simte că nu mai are nimic de pierdut”
Hruşciova crede că momentul pentru dezescaladarea conflictului a fost „înainte de 22 februarie”:
„Zelenski a spus recent: Suntem mai puțin interesați de NATO. Ne-am dori mai mult să fim stat membru al Uniunii Europene. Am dori să fim neutri. Toate acestea puteau fi făcute până pe 22 februarie. Dar, la vremea aceea, toată lumea era prea prinsă în joc, ca să le dea rușilor o rampă de ieșire”, mai spune nepoata fostului președinte.
Ea explică felul în care se pot crea situații periculoase, de impact direct, într-o astfel de tensiune.
Ceea ce știu, de exemplu, din criza rachetelor cubaneze – la care, desigur, Hrușciov a fost un participant important – este că te gândeşti că vei plusa și apoi adversarul tău va clipi. Apoi împingi și adversarul tău nu clipește. Ce faci atunci?
Nina Hruşciova:
„Mi se pare că SUA plusa şi NATO plusa, iar Putin nu clipea. Apoi Putin însuși a împins și America nu a clipit, așa că au ajuns la acest punct. Nu știu dacă mai există vreo rampă de ieșire, pentru că se pare că, în acest moment, Putin simte că nu are cu adevărat nimic de pierdut, în afară de a merge mai departe și de a merge mai adânc”.
„Atmosfera din Rusia de-acum e ca la Marea Epurare”
Hruşciova mai spune că, în prezent, atmosfera din Rusia se apropie de cea din 1939, de la Marea Epurare. „Cunosc oameni care au fost arbitrar opriţi pe stradă și li s-a cerut să-și arate telefoanele și le-au fost căutate mesajele. Ultima dată când am fost la Moscova, în ianuarie, nici nu mi-aş fi închipuit aşa ceva”.
Profesoara crede că soluţia ar putea, în teorie, să vină de la China, pe care Putin trebuie să se bazeze pentru supravieţuirea Rusiei:
„Dar nu este în interesul Chinei să oprească încă acest conflict, pentru că Xi Jinping se distrează de minune acum pentru că toată lumea se uită la el. Toată lumea își dorește ajutorul său”.
Bombardând Kievul, rușii își bombardează mama
În interviul acordat New Yorker, Hruşciova vorbeşte şi despre raportarea tradiţională a populaţiei ruse la Ucraina: „Ruşii s-au gândit întotdeauna la ea ca la o anexă şi au privit întotdeauna cu condescendenţă ceea ce numeau «Mica Rusie». «Ucraina», întregul cuvânt, înseamnă «la margine» – este la marginea Rusiei. Desigur, toți liderii ruși și toți liderii sovietici considerau Ucraina sau Rusia Kieveană originea statului rus, dar nu neapărat un stat ucrainean în sine”.
Cu toate acestea, „Kievul era cunoscut drept mama tuturor orașelor rusești. De aceea este aşa de neconceput că rușii bombardează acum orașul despre care spun că este propria lor origine”.
Foto: Profimedia