ComenteazăAstfel, procentul de împădurire în România este cu mult sub cel al altor ţări europene cu condiţii naturale similare – Slovenia 57%, Austria 47%, Bosnia 53%, Slovacia 41% -, reprezentând circa jumătate din proporţia optimă pentru România (40-45%).
Practic, 27% din suprafaţă este ocupată de fondul forestier (circa 6,43 milioane hectare). Dacă se iau în consideraie numai pădurile ecologic funcționale, gradul de împădurire este de numai 23%.
Rezervele de ţiţei: 74 milioane tone, pentru încă 20 de ani de consum
Din punctul de vedere al patrimoniului de resurse neregenerabile, România dispune de rezerve minerale încă neexploatate estimate de peste 20 miliarde tone: minereuri neferoase (resurse poteniale 2,21 miliarde tone), minereuri feroase (resurse poteniale 58,6 milioane tone), sare (resurse poteniale 16,96 miliarde tone), minereuri nemetalifere (resurse potențiale 292,8 milioane tone), nisipuri şi pietrişuri (resurse poteniale 456,9 milioane tone), roci ornamentale (resurse potenţiale 34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone marmură). După modul de folosinţă au fost identificate 1.900 zăcăminte cu substanțe utile ne-energetice: minerale metalice (cupru, fier, mangan,minereuri polimetalice, auro-argentifere, molibden etc.), minerale industriale (sare, feldspat, caolin, turbă, talc, bentonite, diatomite etc.) şi minerale pentru industria materialelor de construcie (calcare, cretă, cuarite, gresii, andezit, granit, marmură, nisipuri, argile, pietriş, gips).
Rezervele de ţiţei sunt estimate la circa 74 milioane tone, iar cele de gaze naturale la aproape 185 miliarde metri cubi. Menţionăm că producţia de ţiţei a României se ridică la aproxiamtiv 3,8 milioanede tone pe an, ceea ce înseamnă că rezerva naţională se va termaina peste aproximativ 20 de ani!
Ca rezultat al unor intervenii neraţionale (poluare prin activităţi industriale, în special miniere, petroliere şi chimice, depozitarea de deşeuri sau efectuarea necorespunzătoare a lucrărilor agricole, slaba reacie faţă de fenomenele de eroziune) se constată compactări, distrugeri ale structurii solului, epuizări ale substanelor nutritive, ducând la diminuarea fertilităţii solurilor folosite în agricultură. Sub acest aspect, solurile din România au, la nivelul anului 2007, în proporţie de 52% o fertilitate redusă sau foarte redusă, 20,7% o fertilitate moderată şi doar 27% fertilitate ridicată şi foarte ridicată.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!