Autoritățile indoneziene au făcut o alegere cel puțin interesantă atunci când au decis să prioritizeze mai mulți influenceri de pe rețelele sociale în debutul campaniei de vaccinare împotriva COVID.
Raffi Ahmad, o vedetă TV cu 50 de milioane de fani pe Instagram, a primit vaccinul în fața camerelor de luat vederi, alături de președintele Joko Widodo, săptămâna trecută.
Ariel, solistul trupei pop-rock Noah, Herru Joko, președintele clubului suporterilor echipei de fotbal West Java și Risa Saraswati, o cântăreață și artistă, au primit cu toții vaccinul.
Explicația autorităților este simplă.
”Sperăm că aceștia ne ajută să educăm publicul și să oferim un exemplu cum că vaccinările sunt sigure și importante”, a spus ministrul Sănătății.
Mulți cetățeni sunt într-adevăr reticenți cu privire la vaccinare. Un sondaj derulat în octombrie de LaporCovid-19, o organizație cetățenească, a arătat că 69% dintre respondenți nu sunt convinși încă să își facă vaccinul.
Dar criticii strategiei guvernului spun că rețelele sociale nu vor schimba percepția publicului. Mai ales că Raffi, privilegiatul vaccinat, a fost văzut cu prietenii, fără să poarte mască, imediat după ce a primit prima doză.
El și-a cerut, ce-i drept, scuze, ulterior.
”Este o risipă de vaccinuri”, explică Irma Hidayana, co-fondatoare a LaporCovid-19, citată de Financial Times.
Sondajele făcute de organizație au arătat că doar 1% dintre respondenți au încredere în vedete când vine vorba despre informarea cu privire la COVID. Cei mai mulți oameni au însă încredere în experții din domeniul sănătății, în epidemiologi și chiar în guvern.
Mai întâi forța de muncă, apoi vârstnicii
Strategia diferită a Indoneziei este vizibilă și în stabilirea categoriilor de populație care se vaccinează mai întâi.
În prima fază a campaniei sunt vaccinate cadrele medicale și diverși funcționari – poliție, militari, profesori, birocrați. Nimic neobișnuit până acum.
Din martie însă, în faza a doua, vor fi imunizate persoanele relativ tinere și active, forța de muncă, adică cei cu vârste între 18 și 59 de ani.
Abia la final vin vârstnicii, care au avut prioritate în mai toate țările care au început campaniile de imunizare.
Oficialii spun că fac acest lucru parțial pentru că vaccinul chinezesc Sinovac – singurul administrat deocamdată în Indonezia – nu a fost încă testat în țară pe persoanele în vârstă.
”Așteptăm încă analiza BPOM (agenția de reglementare a medicamentelor) pentru a vedea dacă vaccinul poate fi administrat în siguranță persoanelor de peste 60 de ani”, spune pentru Al Jazeera Nadia Wikeko, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății.
Profesorul Amin Soebandrio, unul dintre cei care au consiliat guvernul pe tema vaccinării, spune totodată că strategia are sens, deoarece cetățenii activi sunt cei care ies din casă, merg la muncă și apoi se întorc acasă la familie.
”Îi vizăm pe ei deoarece ei sunt cei care răspândesc virusul”, explică Soebandrio pentru BBC.
Expertul spune că această strategie permite obținerea unei imunități de grup.
”Acesta este obiectivul pe termen lung – sau în orice caz ideea este că reducem substanțial transmiterea virusului, pentru a aduce pandemia sub control, pentru a putea reporni economia”, spune Soebandrio.
Unii experți sunt sceptici.
”Știm că vârstnicii care au fost deja vaccinați în China și în Orientul Mijlociu au răspuns bine la vaccin, asemenea tinerilor. Deci argumentul că vârstnicii nu ar trebui vaccinați deoarece nu au fost incluși în studiile clinice în Indonezia este invalid”, spune pentru Al Jazeera Kim Mulholland, profesor de vaccinologie la London School of Hygiene and Tropical Medicine.
Tot Mulholland observă că indiferent de cât de tânără este populația Indoneziei, este clar că vârstnicii sunt în continuare cei mai afectați de pandemie. Cifrele mortalității din țara asiatică confirmă acest lucru.
O altă problemă ar fi convingerea autorităților că odată vaccinați, tinerii nu vor mai transmite virusul.
”Pur și simplu nu avem această informație deocamdată”, spune pentru BBC profesorul Robert Read, un membru al comisiei de vaccinare și imunizare care consiliază departamentele de sănătate din Marea Britanie.
Read evită totuși criticile și observă că Indonezia are dreptul de a-și formula propria strategie.
”Nu este cazul ca noi, cei din țările bogate, să spunem altor țări ce ar trebui să facă”, spune el, explicând că abordarea Indoneziei ”ar putea fi cea potrivită pentru această țară”.
Este de acord Peter Collignon, profesor de boli infecțioase la Australian National University.
”Dacă ești o țară în curs de dezvoltare, pot vedea de ce o strategie care protejează adulții tineri apți de muncă, deci aceia care răspândesc virusul, ar putea fi o metodă responsabilă, deoarece nu le poți spune să stea acasă”, explică el pentru BBC.
Pentru mulți experți și oficiali indonezieni, economia este la fel de importantă precum sănătatea publică.
”Când vorbim despre sănătate publică vorbim și despre economie. Nu există o mare diferență între cele două”, spune Fithra Faisal Hastiadi, economist la University of Indonezia și purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului.
”Dacă ne uităm la sectoarele cele mai afectate, acestea sunt turismul, transporturile și logistica. Sunt și sectoarele care au cea mai mare productivitate. Așa că dacă oamenii sunt vaccinați și se pot întoarce la muncă în aceste sectoare, atunci am putea bifa ținta preșdintelui Jokowi de a avea o revenire economică completă în 2021”, spune Hastiadi.
Singurul vaccin
Dubii există și cu privire la vaccinul administrat în prezent, CoronaVac, cel produs de compania chineză Sinovac.
Testele derulate în Brazilia, în cadrul fazei 3 a studiului clinic, au arătat o eficiență a vaccinului Sinovac de doar 50,38% în prevenirea COVID, cu puțin peste pragul de 50% cerut de Organizația Mondială a Sănătății și mult sub nivelul de eficiență anunțat pentru serurile Pfizer/ BioNTech (95%) și Moderna (94,5%).
Studiile paralele din Indonezia și Turcia, spre exemplu, indicaseră o eficiență a CoronaVac de 65%, respectiv 91,25%, dar experții au avertizat că datele acestea nu sunt concludente, din cauza numărului mic de participanți.
Pentru țări precum Indonezia, problema o reprezintă numărul uriaș de doze necesare pentru imunizarea populației, situație în care un ser ieftin și mai ușor de distribuit precum cel al Sinovac este una dintre puținele soluții.
Oficialii indonezieni au estimat, spre exemplu, că vor avea nevoie de aproximativ 427 de milioane de doze de vaccin pentru a imuniza două treimi din populație.
Dincolo de dozele cumpărate de la Sinovac, autoritățile indoneziene se află în discuții cu AstraZeneca și cu Pfizer pentru a cumpăra câte 50 de milioane de doze de la fiecare, dar negocierile sunt în curs, iar datele livrărilor nu sunt cunoscute.
”Cred că vaccinul Sinovac este un vaccin bun, deoarece Pfizer trebuie ținut la -70 de grade Celsius și nu avem logistica necesară în Indonezia”, spune pentru Al Jazeera doctorul Panji Hadisoemarto, un epidemiolog la Padjadjaran University, în Java.
Dar doctorul Dicky Budiman, un epidemiolog care a fost membru al echipei de coordonare implicate în combaterea SARS, HIV, a gripei porcine și a celei aviare, spune că vaccinul Sinovac este ultimul pe care l-ar alege.
”Aș alege AstraZeneca, deoarece poate fi ținut doar în frigider, asemenea vaccinului Sinovac, dar are o cotă de încredere mai mare, în vreme ce producătorii chinezi nu se bucură de așa ceva”, spune el.