Aproape fiecare cartier al Capitalei are câte o stradă al cărei nume e plin de optimism. De multe ori, e drept, numele nu concordă cu realitatea de la fața locului. Fie că vorbim despre oameni săraci și triști, de drumuri cu gropi, de gunoaie sau de case părăginite, bucureștenii care locuiesc pe străzi ”fericite” nu au parte de aceeași stare de spirit.
Bunăoară, pe strada Liniștei, din cartierul Chitila, oamenii se plâng că e ”gălăgie, o nebunie!”. Dar, zice un pensionar, doar de la casele de romi, ei strică armonia. În cartierul Giulești Sîrbi, pe strada Entuziasmului ajungi …la cimitir. În ciuda acestui amănunt, o doamnă susține că ea chiar se simte… entuziasmată. Dar nu tot timpul!
Pe strada Zâmbetului, cele mai fericite sunt pisicile, care se încalzesc tolanite în soarele lui noiembrie. Iar oamenii parcă au împrumutat câte ceva din numele străzii. ”Eu zâmbesc adesea, chiar dacă necazurile m-au copleșit de multe ori”, spune o ”riverană”.
Strada Veseliei taie cartierul Ferentari. ”Sunt și români, și țigani”, zice un bătrân, ”dar asta e”. Omul recunoaște: de când sta pe strada respectivă, chiar e mai vesel. Pentru că s-a mutat de la bloc la casă! Pe Aleea Zânelor din zona Tineretului nu e nimic magic. O spune explicit o doamnă care locuiește acolo. ”Nu vezi zâne, nici zâni. E numită greșit”!
În zona Metalurgiei, e Drumul Binelui. ”Unii or fi trăit bine aici pe vremuri, de-aia i-au zis așa” e de părere o femeie. Și nu, nu. numele străzii nu-i face pe oameni să fie mai bun. Ba, parcă dimpotrivă!Plăcuța cu ”strada Voioșiei” e mâncată de rugină. Și viața oamenilor de gunoaie…. caci așa e strada, pe o parte casele, pe cealaltă maldărele de gunoaie. Nicio voioșie…