Străzile din Sfântu Gheorghe, decorate cu steagul Ungariei

Astfel, Prefectura Covasna a somat conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe să respecte legea și să arboreze și drapelul României lângă steagurile roșu-alb-verde, cu care a împodobit străzile din municipiu, în cinstea Zilei maghiarilor de pretutindeni, sărbătorită pe 15 martie. Potrivit legii, drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național.

În replică, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe a precizat că orașul a fost decorat cu panglici de culori naționale ungurești, iar „simbolurile ungurești poziționate vertical pe stâlpii din fier forjat nu sunt steaguri, nici drapeluri”, relatează Agerpres.

În momentul de faţă, pregătindu-se de comemorarea festivă în cinstea aniversării a 170 de ani de la Revoluţia şi Lupta de Independenţă din 1848-1849, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe a decorat centrul oraşului cu panglici de culori naţionale ungureşti, piaţa Libertăţii cu drapel naţional unguresc, şi câteva străzi cu cocarde. Niciunul dintre aceste simboluri nu este drapelul oficial al Ungariei, drapelul naţional unguresc nefiind acelaşi lucru cu drapelul Ungariei.

Mai mult, în legătură cu somaţia Prefecturii Covasna, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe informează pe toţi cei interesaţi că la comemorarea festivă din 15 martie, invitatul special şi vorbitorul de onoare va fi dr. Lazar Janos, ministru, Şef al Cabinetului Prim-ministrului Ungariei. Astfel, drapelul Ungariei va fi arborat lângă steagul României numai cu ocazia vizitei dânsului pe ziua de 15 martie.

Iată reacția integrală a Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe:

Primarul Antal Arpad-Andras a declarat următoarele în legătură cu somaţia Prefecturii: „Sărbătorim ziua de 15 martie – de 170 de ani – în Transilvania, în Ţinutul Secuiesc. Din 1989 încoace, arborăm simbolurile naţionale în fiecare an. Se pare că în acest an, în anul centenarului, unii ne-ar contesta şi acest drept.”

Conform Hotărârii de Guvern nr. 1.157/21.11.2001, minorităţile etnice – constituite în organizaţii, uniuni sau asociaţii la nivel naţional – pot folosi la acţiunile specifice şi însemnele proprii. Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe a plasat panglicile, drapelul şi cocarde de culori naţionale ungureşti în spiritul acestei Hotărâri.

Dr. Szekeres Attila, heraldic al oraşului Sfântu Gheorghe, preşedintele Asociaţiei de Heraldică şi Vexilologie din Transilvania, membru al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române face o precizare cu referire la neînţelegerea aferentă simbolurilor naţionale ungureşti plasate pe stâlpi: „Aceasta nu este un steag! Nici drapel! Aceasta este o panglică de culori naţionale ungureşti. Ordinea e potrivită, deoarece dacă pe stâlp le întoarcem în sus, prezintă compoziţia steagului naţional maghiar: roşu-alb-verde. Repet, aceasta nu este nici steag, nici drapel.” (Sursa citatului: pagina de Facebook a cotidianului „Haromszek”).

Antal Arpad, primarul Municipiului Sfântu Gheorghe/FOTO: dantanasa.ro

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a fost amendat, miercuri, 14 martie, cu suma de 5.000 de lei, de către Prefectura Covasna, pentru că nu a dat curs somaţiei de a arbora şi drapelul României alături de steagurile roşu-alb-verde, cu care a fost pavoazat municipiul în cinstea Zilei maghiarilor de pretutindeni, sărbătorită pe 15 martie.

„Ca urmare a refuzului primarului municipiului Sfântu Gheorghe de a da curs solicitării instituţiei noastre, cu privire la respectarea prevederilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, respectiv de arborare a Drapelului României împreună cu Drapelul Ungariei, în data de 14.03.2018 primarul municipiului Sfântu Gheorghe a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 5.000 lei. Sancţiunea a fost aplicată în temeiul art. 24 alin(1) lit.g din H.G. nr.1157/2001”, se precizează într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, art.7 din Legea nr. 75/1994 şi art.6 din H.G. nr.1157/2001 stipulează faptul că drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor legale.

Anul trecut, în iunie, proiectul privind declararea zilei de 15 martie ca sărbătoare a maghiarilor din România, retras din plenul Senatului.

Înainte de această decizie, fostul președinte Traian Băsescu a fost revoltat, după ce 15 martie a fost declarată Ziua Maghiarilor din România.