ComenteazăAceste stări de stres și anxietate pot să afecteze direct starea emoțională și sănătatea mintală a copiilor, adaugă documentul. Avem, totuși, oportunitatea de a arăta copiilor noștri cum să gestioneze sănătos situații de criză.
În cazul României, poate fi și o ocazie de a ajuta minoritățile etnice și socio-economice în a suporta stresul și anxietatea cauzate de pandemie, ca prim pas în a repara diviziunile din societate.
Conform unui nou raport al asociației, părinții sunt afectați în același timp de schimbările din economie, precum și de cele din viața copiilor, și aproximativ jumătate din părinții cu copii sub 18 ani din SUA resimt niveluri ridicate de stres și anxietate.
Stresul îi afectează dublu pe părinți
Pandemia de coronavirus a avut și încă are un efect puternic asupra sănătății mintale. Deși există metode prin care ne putem proteja, nu putem elimina complet stresul cauzat de situația în care ne găsim.
Părinții cu copii sub 18 ani resimt cel mai puternic acest stres, explică APA, deoarece trebuie să se adapteze unor schimbări survenite atât în viața copiilor lor, cât și în carieră.
Pentru mulți părinți poate fi copleșitor să reacționeze atât la schimbări din viața de familie, cât și la posibilitatea unor dificultăți financiare în timpul acestei crize. Copiii sunt observatori foarte dibaci și răspund la stările de stres sau anxietate ale părinților lor, ale celor care îi îngrijesc sau ale întregii comunități. Părinții trebuie să-și prioritizeze sănătatea mintală și să încerce să ofere copiilor lor un exemplu despre cum putem naviga sănătos stările de anxietate sau stres.
Arthur Evans, director executiv APA:
Raportul s-a bazat pe un sondaj cu 3.013 participanți de peste 18 ani din SUA, menit să fie primul dintr-o serie de trei astfel de sondaje ce vor cuantifica efectul pandemiei asupra sănătății mintale publice.
Griji financiare combinate cu griji pentru copii
Conform acestui sondaj, 46% dintre părinți resimt un nivel ridicat de stres (între 8 și 10 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 indică “puțin stres spre deloc” și 10 “o cantitate însemnată de stres”). Doar 28% din adulții de vârstă similară, dar fără copii spun că resimt același nivel de stres.
Aproximativ 71% dintre părinți au indicat schimbări din viața copiilor lor ca fiind o sursă semnificativă de stres, mai ales legat de nevoia de a le gestiona învățământul de la distanță sau online.
De asemenea, părinții au avut o probabilitate mai mare de a fi îngrijorați în legătură cu acoperirea nevoilor de bază precum asigurarea hranei și a adăpostului decât adulții fără copii (70% vs 44%).
Alte diferențe notabile în surse de stres includ accesul la servicii medicale (66% vs 44%) și ratarea unor evenimente sociale importante precum nunți sau ceremonii de absolvire (63% vs 43%).
Incertitudinea economică a reprezentat o sursă masivă de stres pentru toată lumea. Un chestionar similar din 2019 a găsit că 46% dintre adulții din America resimt stres în legătură cu situația lor economică, dar acest procent aproape s-a dublat din cauza pandemiei: 70% dintre adulți au spus că resimt stres din cauza situației economice. Conform APA, astfel de rezultate au mai fost văzute doar în timpul crizei din 2008.
Minoritățile, mai puternic afectate decât majoritatea
Minoritătile etnice resimt efectele pandemiei mai puternic decât restul societății. Cetățenii de origine afro-americană au șanse mai mari de a simți niveluri semnificative de stres din cauza pandemiei, cauzate în special de imposibilitatea de a acoperi nevoile de bază ale familiilor lor, de a avea acces la servicii de sănătate sau de a fi infectați.
Cetățenii hispanici au fost mai puțin afectați decât cei de origine afro-americană, dar tot resimt efectele pandemiei mai puternic decât media în societate. Aceștia au avut cea mai mare probabilitate de a spune că resimt stres “des sau constant” per total (37% vs media generală de 31%) decât celelalte grupuri.
Minoritățile ocupă mare parte din slujbele necalificate din SUA și nu pot lucra de acasă – deci riscă ori să fie infectați, ori să nu-și poată întreține familiile. De asemenea, mare parte din aceste locuri de muncă au fost închise pe perioada pandemiei.
Efectele pandemiei asupra sănătății mintale publice sunt imense și în continuă creștere. Trebuie să ne pregătim pentru a gestiona trauma generalizată, pe termen lung, pe care o va produce. La nivel de individ, asta înseamnă să avem grijă unii de alții, să rămânem conectați în societate, să rămânem activi fizic și să cerem ajutor când simțim că avem nevoie.
Arthur Evans, director executiv APA:
Trebuie să avem grijă și de noi, și de ceilalți
Mai multe organizații din diverse țări au construit resurse pe care le putem folosi pentru a ne proteja sănătatea mintală pe timpul pandemiei, pentru că această problemă este globală. APA are un “centru de ajutor” online ce poate fi accesat aici (materialele sunt în limba engleză).
Pentru limba română, Regina Maria și Centrul Medical Dr. Matei Babes au construit câteva colecții de materiale și sfaturi care ne pot ajuta în această perioadă.
După cum notează și raportul APA, totuși, minoritățile resimt cele mai puternice efecte de pe urma pandemiei. România nu are cea mai sănătoasă relație cu minoritățile sale, fie ele etnice sau socio-economice. De asemenea, e puțin probabil ca membrii acestor minorități să poată accesa servicii medicale sau de suport, ținând cont de lipsurile financiare și stigmatizarea socială.
Dar e important să reținem că suntem cu toții oameni, indiferent de culoarea pielii sau de grosimea portofelului. Cu toții simțim stresul, anxietatea, durerea și suferința. Nimeni nu le “merită” și nimeni nu merită să fie abandonat în mâna lor.
Putem crea o oportunitate din criza reprezentată de coronavirus
Pandemia poate fi contextul de care avem nevoie pentru a repara diviziunile din societatea noastră, dacă suntem dispuși să o tratăm ca atare și să avem aceeași grijă și dragoste pentru cei din jurul nostru cum avem pentru noi înșine. Una din cele mai frumoase inițiative în acest sens pe care le-am văzut în această perioadă este proiectul “Suport pentru comunitate” de la Casa Bună, “dedicată voluntarilor care lucrează cu copiii din Ferentari”.
Organizația lucrează de ceva timp cu copiii din Ferentari. Mai mulți voluntari s-au alăturat proiectului pe perioada pandemiei pentru a le pune la dispoziție laptopuri și alte dispozitive cu care să-și poată continua studiile și au petrecut timp cu ei (online) ajutându-i să-și facă temele și să învețe de toate, de la limbi străine la robotică.
Poate părea puțin, dar astfel de inițiative ne reamintesc, și nouă, și acestor copii, că nimeni nu trebuie să țină piept situațiilor dificile singur.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.