Strigătul de disperare al arhitecţilor din România: „Bucureştiul este captiv. Un cetăţean nemulţumit devine agresiv”

Ordinul Arhitecţilor din România Bucureşti a prezentat raportul marţi, într-o conferinţă de presă. Reprezentanţii organizaţiei au precizat că vor ca acest raport să ajungă la cât mai multe persoane, de aceea au tipărit o mie de exemplare în limba română şi 100 în engleză pentru ambasade şi oameni de afaceri.

Raportul este împărţit în şase capitole:

1. Dezvoltare urbană – Plan Urbanistic General al Bucureștiului, blocat în anul 2000.

2. Spațiu public – Plinta urbană, alternativă la piețele publice.

3. Locuire și comunitate – Regenarare urbană prin industria creativă

4. Patrimoniu și identitate – Riscul seismic, program public fără rezultate

5. Guvernanță – Centrul de Urbanism București

6. Calitatea arhitecturii – Concursuri de soluții și concursuri de idei

„Plan Urbanistic General al Bucureștiului, blocat în anul 2000. Deși Bucureștiul crește, nu se dezvoltă pe baza unui plan urbanistic general actual și flexibil. Actualul Plan a fost realizat în anul 2000. Deși se știa termenul său de valabilitate (de 10 ani), timp în care primăria ar fi avut timp să pregătească următorul PUG, demersurile pentru noul plan urbanistic au început în 2012″, arată raportul.

Întrebat care este cel mai mare risc pentru Capitală, preşedintele OARB, Şerban Sturdza, a spus că ,,depinde din ce unghi priveşti”.

Recomandări

Inspectoratul de Stat în Construcții, cuibul protejaților de partid. Cine conduce instituția și pe ce filieră a ajuns în funcție

„S-ar putea să existe un răspuns de tipul niciun risc, mergem mai departe, s-ar putea să existe însă un răspuns de tipul locuitorii Bucureştiului suportă mai greu canicula decât acum cinci ani doar din cauză că s-au tăiat prea mulţi pomi şi nu s-au plantat alţii în loc sau din cauză că spaţiile verzi sunt din ce în ce mai mici (…)  Există posibilitatea să ai de-a face în curând cu un cetăţean mai irascibil, mai nemulţumit şi mai dezamăgit de cele ce se petrec. Dacă e aşa, atunci riscurile sunt foarte mari. Din ce cauză? Un cetăţean nemulţumit devine agresiv”, a afirmat Sturdza.

Conform Institutului Național de Statistică, prin Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 (ultimul realizat), în București existau 132.171 imobile de locuit, cuprinzând 844.541 locuințe. Dintre acestea, 86.662 imobile de locuit (65,2% dintre imobilele din București) sunt construite înainte de 1980, iar 31.511 imobile de locuit (23,7%) au fost construite înainte de 1945. Nu există informații publice referitoare la numărul persoanelor care locuiesc în aceste imobile.

Citeşte şi: Și Universitatea din București cere demisia Ministrului Educației. S-a alăturat demersului Universității „Babeș Bolyai”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro