Comentează- Cum de se degradează atât de repede clinicile noi, în privința ratei de supraviețuire a pacienților? Studiu de caz la spitalul din sudul Bucureștiului, de pe șoseaua Berceni.
Pe 27 august 2020, „La Spitalul Bagdasar-Arseni București s-a inaugurat o unitate modernă în care pacienţii cu arsuri grave vor putea fi trataţi la cele mai înalte standarde”, au afirmat autoritățile politice și medicale, citate de Agerpres. Unitatea a fost dotată cu 3 saloane individuale de Terapie Intensivă și alte 3 paturi pentru pacienți cu arsuri medii.
Două luni mai târziu, în octombrie, Secția de Arși nu funcționa. Și 14 luni mai târziu, când funcționează, șansele de supraviețuire ale pacienților sunt atât de mici încât cei care se revoltă sunt medicii.
Dificultatea supraviețuirii
Cifrele Secției de Arși pe ultimele două luni:
În decembrie 2021 au fost internați 7 pacienți cu arsuri. 3 au decedat:
- Pacient 1, 78 de ani – 16% suprafață arsă
- Pacient 2, 33 de ani – 42% suprafață arsă
- Pacient 3, 52 de ani – 60% suprafață arsă
Cei 4 pacienții care au supraviețuit au avut arsuri cu suprafețe de 4%; 5%; 10% și 14%.
În ianuarie 2022 au fost internați 11 pacienți, dintre care 4 au decedat:
- Pacient 1, 68 de ani – 10% suprafață arsă
- Pacient 2, 80 de ani – 15% suprafață arsă
- Pacient 3, 70 de ani – 16% suprafață arsă
- Pacient 4, 36 de ani – 80% suprafață arsă
Cei care au fost salvați au avut arsuri cu suprafețe de 3%, 3%, 4,5%, 5%, 6%, 12% și 19%.
Această statistică e prezentată într-un document ce a ajuns la Ministerul Sănătății și care a fost trimis de un grup de medici de la Bagdasar-Arseni.
„Cu excepția unui pacient cu o arsură de 19% suprafață corporală, toate arsurile cu suprafețe afectate peste 15% au decedat”, se arată în scrisoarea intitulată de medici „Opriți măcelul!”. „Această rată de supraviețuire este inadmisibilă într-o așa-zisă unitate de arși din secolul XXI”, susțin doctorii care au elaborat scrisoarea.
Cătălin Denciu, medicul ars la Piatra-Neamț, avea 40% și a fost salvat în Belgia
Ciprian Isacu, chirurg român de la spitalul Charleroi din Bruxelles, susține că cifra care reprezintă gradul de arsură are și o parte relativă, însă, în general, performanța medicală contemporană se regăsește în aceste evaluări.
„Da, medicul rănit la Piatra-Neamț a avut 40%. Noi am salvat şi cu 90% arsură din corp”, a spus Isacu, într-un dialog cu Libertatea.
Sigur, 15% arsuri pe suprafaţa corpului poate fi şi mult. Depinde de vârstă, de patologia asociată, de zonele arse, dacă a inhalat sau nu. Totuşi, o arsură de 15% pe suprafaţa corpului, dacă nu există alte riscuri asociate, ar trebui să fie tratată lejer într-un centru de arși.
Ciprian Isacu, chirurg român din Belgia:
Cătălin Denciu, 48 ani, a fost transferat și salvat în Belgia. Un pacient de 33 de ani a murit în decembrie în spitalul din sudul Bucureștiului, cu arsuri de 42%, aproximativ același grad cu medicul salvat.
„Este un strigăt de ajutor pentru a întrerupe acest măcel și pentru a-i sancționa pe acești oameni care premeditează aceste lucruri”, scriu medicii în scrisoarea trimisă Ministerului Sănătății. La ce se referă?
Medici: Infecțiile nosocomiale nu sunt raportate la Bagdasar
Ca să explice rata sumbră de supraviețuire din secția nouă și modernă, oameni din personalul medical din Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni au oferit ziarului, sub protecția anonimatului, documente medicale privind cazurile internate în Secția de Arși. „În fișele de observație sunt consemnate simptomele infecțiilor nosocomiale, dar ele nu sunt și raportate oficial. Ele le dau lovitura de grație acestor pacienți”, explică sursele medicale ale Libertatea.
Clostridium difficile, pleurezie la o săptămână după „stare generală bună”
Documentele arată cazul unui pacient cu 16% arsuri, „care prezintă stare generala bună, este afebril, iar local evoluția este favorabilă, cu grefe aderente, în curs de integrare”. Peste o săptămână, se agravează starea de sănătate, când i se identifică o pleurezie. Omul moare după 37 de zile de la internare.
O altă pacientă cu 16% arsuri pierde lupta după 20 de zile de spitalizare. „Pacienta cu multiple comorbidități, asociază o infecție cu clostridium difficile. Ulterior starea generală se alterează progresiv, pacienta devine somnolentă si neresponsivă”.
În acest moment, în partea de arși, îngrijirea e asigurată de asistente de la ATI, care intră cu același echipament de la pacienții de chirurgie generală, cu peritonite, la arși. Nu exista niciun filtru, e o improvizație, e inadmisibil.
Sursă Libertatea de la Spitalul Bagdasar-Arseni, care a solicitat ziarului să nu fie citată cu nume:
Probleme mai vechi au supraviețuit modernizării
În ianuarie 2020, Spitalul Bagdasar-Arseni a ajuns în atenția publică după ce deputatul USR Emanuel Ungureanu a postat pe FB un videoclip cu două infirmiere în timp ce spălau pereții spitalului Bagdasar cu un mop murdar, folosit înainte la curățarea podelelor de pe holuri și din saloane.
După apariția imaginilor, inspectorii Direcției de Sănătate Publică București au amendat spitalul cu peste 60.000 de lei. DSP a mai constatat că în depozitul de materiale al firmei de curățenie nu exista dezinfectant de nivel înalt.
În două luni, în unitatea de arși inaugurată recent, din 18 pacienți internați au decedat 7, o rată de supraviețuire de 61%. Dintre cei 18, un număr de 8 aveau arsuri de 19% sau peste, iar din aceștia a supraviețuit doar unul.
Comparativ, rata de supraviețuire a pacienţilor internaţi în centrele de arşi din SUA este de 96,7%, potrivit datelor Asociaţiei Americane a Arşilor, în perioada 2005-2014.
Cum se degradează condițiile supraviețuirii pacienților atât de repede într-o clinică în care administrația sectorului 4 a investit o sumă importantă de bani? Un expert român în realizare de spitale, care lucrează în străinătate, a explicat pentru Libertatea că „noi, în țară, plătim iluzia că spațiul construit sau refăcut și tehnologia medicală înseamnă totul. De pildă, dacă proiectarea nu a fost conformă cu ce înseamnă azi un spital, deja e o mare problemă”.
Degeaba sunt noi pereții sau echipamentele. Există foarte multe feluri de a greși și puține de a face lucrurile corecte, când proiectezi, modernizezi și dotezi un spital. Ne lipsește cunoașterea. Apoi, dacă procedurile medicale nu sunt bine întocmite și ulterior respectate, iarăși apar breșe.
Expert român în dezvoltarea spitalelor din străinătate:
Specialistul care l-a tratat pe medicul-erou Denciu: „Îi lasă în România și mor acolo”
Medicul Ciprian Isacu, chirurg plastician la Spitalul Charleroi din Bruxelles, critică felul în care sunt îngrijiţi pacienţii cu arsuri în spitalele din România. El susţine că medicii preferă să ascundă deficienţele din sistemul sanitar, cu gândul la propria imagine. Și dă exemplu un caz concret.
„Aţi văzut ce s-a întâmplat cu arşii din urma incendiului de la «Matei Balş»? Au schimbat tactica! Nu i-au mai trimis afară, au spus că sunt îngrijiţi în România şi au murit în spitale“, a spus Isacu.
Unde sunt cei de la „Matei Balş”? Au fost distribuiţi prin spitale şi au murit. Cinci au murit în ziua incendiului de la „Matei Balş“, iar 53 au fost transferaţi la alte spitale din ţară. Numărul total al celor decedaţi a ajuns la 20! Păi, cum să nu moară de infecţii nosocomiale dacă în 6 ani nu s-a schimbat absolut nimic? Mi-au spus medici, sub anonimat: „Ne e frică de presă că ne va prinde, așa că îi trimitem la tine ca să-i salvezi!“.
Dr. Ciprian Isacu, chirurg plastician la Spitalul Charleroi din Bruxelles:
„Din șase pacienți arși la Lețcani, unul singur trăiește”
Isacu este cel care a preluat cazul medicului Cătălin Denciu, rănit în incendiul de la Spitalul Piatra Neamț în timp ce încerca să-și salveze pacienții și care a fost transferat imediat în Belgia. Isacu susţine că viaţa colegului său a fost salvată de transferul la un spital din străinătate. „Dacă nu ajungea la Bruxelles, Cătălin Denciu era mort! Unde sunt ceilalţi arşi? Toţi sunt morţi. Dintre cei şase pacienți care au supravieţuit incendiului şi au fost tratați la Spitalul Modular de la Leţcani, doar unul singur trăiește”.
Ciprian Isacu compară modul de lucru în privinţa cazurilor de pacienţi arşi şi condiţiile din spitalele din Belgia cu cele din România. „Aici avem tot ce ne trebuie. Sunt şase centre de arşi în Belgia, într-o ţară cu 11 milioane de locuitori. Centrul de referinţă de la Spitalul Militar Reine Astrid sună în fiecare dimineaţă: «Câte locuri aveţi?». Asta e procedura. Aşa că toţi ştim care e situaţia la zi în fiecare centru. În România, auzim doar că nu mai sunt locuri. Şi asta pentru că fiecare e pe barba lui. În plus, arătaţi-mi un centru de arşi funcţional în România!“, spune Ciprian Isacu.
Specialistul susţine că la dezinteresul managerilor de spital în privinţa pacienţilor cu arsuri grave contribuie şi costurile mari pentru tratarea lor: „Managerii de spital se plâng că e vorba de o patologie grea, costisitoare, că pacienţii stau în spital una-două luni. E adevărat, patru perechi de proteze mamare îţi aduc de trei ori mai mult. În plus, în cazul arsurilor, e vorba de pacienți amărâți. Şi atunci, unde e interesul?“.
La noi nu sunt bani, dar și dispar
Medicul român din Belgia știe că România are cheltuieli foarte mici per capita în Sănătate. În același timp, reclamă el, sunt situații în care mulți bani nu se regăsesc. El dă chiar exemplul Centrului de Mari Arși de la Bagdasar-Arseni.
„De 6 ani trebuia să se facă aici Centrul de Arşi. Au avut vreo 230 de milioane de euro de la Banca Mondială. La Paris, au făcut un centru cu 20 de paturi cu 27 de milioane de euro. În România, e bătaie de joc, e fiecare e barba lui. Nu trebuie să cauţi mizeria de sub preş pentru că se vede cu ochiul liber!“, spune medicul Ciprian Isacu.
15 grade Celsius iarna în Secția de Arși
În ultimul an, secția de chirurgie plastică a Spitalului Bagdasar-Arseni, unde sunt aduși pacienții cu arsuri, a avut mai multe probleme cu instalația de ventilare. Cea mai recentă, apărută în ianuarie 2022. Angajații secției s-au plâns că, pe 25 ianuarie, în secție erau mai puțin de 15 grade Celsius. Problema a fost rezolvată abia în urmă cu câteva zile. De unde a apărut?
În luna octombrie 2021, serviciul de achiziții publice trimitea spre aprobare o adresă pentru recondiționarea instalației de ventilare, deși aceasta era nouă, deschisă la sfârșitul lui 2020. Chiar atunci când secția de arși a fost inaugurată cu fast de conducerea Spitalul Bagdasar.
În documentația pregătită pentru achiziție, inginerii spitalului au văzut că pentru refacerea instalației s-au alocat 440.000 de lei. Apoi s-a stricat.
Contraexemplul spitalului
Managerul spitalului, Andi Nodiț, a răspuns că „informația despre rata de supraviețuire este falsă”. Rugat să aducă un contraargument, acesta a numit un pacient salvat din incendiul de astă-vară din Popești-Leordeni, cu arsuri foarte mari.
Medicii de pe secție au explicat că respectivul pacient „a fost salvat în Germania, unde a stat mai multe săptămâni și apoi a revenit în România”.
„Ca să realizați până unde merge mistificarea statisticii: acest bolnav salvat în Germania este socotit de managementul spitalului ca salvat la noi doar pentru că noi l-am externat?!”, a spus unul dintre medicii de la Bagdasar.