ComenteazăAstfel, în 2001, românii dădeau pe alimente 55,8% din venituri, în 2005 ponderea era 47,2%, în 2007 era de 45%, iar în 2016 a scăzut la 39,7%.
Restul de bani se alocă bunurilor nealimentare (33,1% în 2016) și serviciilor (27.2%). În 2001, ponderile erau de 23.5% și respectiv 20.7%.
Utilități și vicii
A doua cheltuială o constituie utilitățile, cu 17,6%, după ce în 2001 erau de 13,5%, iar în 2005 ajunseseră la 16,7%. Creșterea ponderii utilităților este explicabilă prin creșterea prețurilor, după ce principalele companii de utilități au fost privatizate, iar prețurile liberalizate.
Chiar la începutul acestui an a crescut iar prețul gazelor naturale, în vreme ce energia electrică s-a scumpit de două ori în 2017, o dată în iulie și alta în octombrie.
Un procent de 8% din total o reprezintă cheltuielile cu alcoolul și tutunul, după ce în 2001 erau 6%. Pe de altă parte, accizele la țigări au crescut cu timpul pentru a fi armonizate cu cele din Uniunea Europeană, ceea ce explică atât scumpirea țigărilor, cât și creșterea ponderii.
Începând cu anul 2012, veniturile populației au început să crească din nou, după un recul în perioada crizei economice.
Ulterior, începând cu anul 2015, taxele au fost micșorate. Cota TVA a scăzut de la 24% la 9% la alimente, iar cota generală a scăzut de la 24% la 20%, iar ulterior la 19%.
Începând de anul trecut autoritățile au început să reintroducă o serie de taxe, precum acciza suplimentară la carburanți. De la 1 ianuarie 2018 se aplică și trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, măsură aprig contestată de sindicate.