• Demersul fetei, considerat de către părinți „profund umilitor”,„nedrept” și „dureros”, n-a avut câștig de cauză, instanța respingând cererea ca inadmisibilă, într-o primă fază a procesului.

Studenta din București, pe care o vom prezenta cu inițialele E.A.T., și-a dat părinții în judecată în aprilie 2024, pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 fiind deschise în paralel două acțiuni. Prima are ca scop emiterea unei ordonanțe preşedinţiale (care se judecă în regim de urgență), prin care mama și tatăl să fie obligați temporar la plata lunară a unei sume de bani, cerere respinsă deja de un judecător. 

Cel de-al doilea dosar vizează fondul cauzei, anume stabilirea unei pensii de întreținere lunare până ce tânăra își va finaliza studiile sau până la împlinirea vârstei de 26 de ani. Acest al doilea dosar nu a primit încă un prim termen de judecată.

Motivele discordiei dintre părinți și fiica lor

Potrivit actelor de la dosar, studiate de Libertatea, tensiunile dintre E.A.T. și părinți s-au acutizat în perioada restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, când adolescenta a fost obligată să-și facă vaccinul, a fost testată zilnic cu test PCR, precauții care i-au cauzat o „profundă traumă la nivel emoțional şi psihic”, ajungând într-un final să-i fie groază să se mai întoarcă acasă de la liceu. 

Până la vârsta majoratului, mama i-ar fi interzis tinerei să aibă un anumit cerc de prieteni, nu ar fi lăsat-o să rămână peste noapte în casa unei colege de școală și n-ar fi susținut-o în momentul în care a decis să urmeze o dietă vegetariană.

Tânăra mai acuză în declarațiile depuse la instanță că ar fi fost forțată de părinți să mănânce zilnic doar pâine cu iaurt, în condițiile în care în casă se aflau preponderent doar preparate cu carne, mezeluri, dulciuri și snack-uri.

Acuzându-și mama de „posesivitate exacerbată de control”, în martie 2023, la trei luni de la majorat, E.A.T. a plecat de acasă, locuind o vreme la prieteni. A reușit să treacă cu brio de cele două examene, Bacalaureatul și admiterea la facultate, dar relația cu părinții a rămas tensionată. 

Tânăra susține în cererea depusă la instanță că se întâlnea cu ei ocazional, în oraș sau acasă, de sărbători, dar fără să reușească să ajungă la o armonie specifică unei familii. În final, spune petenta, toate aceste neajunsuri relaționale au determinat-o să-și dea părinții în judecată și să le ceară o pensie de întreținere.

De ce nu au admis judecătorii plata unei pensii

În demersul ei juridic, E.A.T. s-a folosit de prevederile Codului Civil, care obligă părinții să-l întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani. Totuși solicitarea tinerei nu a avut câștig de cauză până la acest moment al procesului.

De cealaltă parte a baricadei se află mama și tatăl tinerei de 20 de ani, oameni cu putere financiară peste medie, potrivit actelor de la dosar, care au prezentat dovezi că i-au asigurat fiicei lor condiții optime pentru a-și continua studiile și a porni cu dreptul în viață.

Părinții spun că i-au furnizat fetei lor în medie 3.500 de lei lunar, cheltuieli necesare pentru meditații și pentru viața de zi cu zi (cărți, produse cosmetice, articole de design etc.), un apartament complet utilat în sectorul 6 din București.

În plus, și-au arătat disponibilitatea de a plăti chirie pentru un apartament oriunde ar fi dorit fiica lor sau chiar să-l cumpere, un loc de muncă la societatea unde lucrează tatăl, în domeniul în care se pregătește tânăra. Pârâții declară că ofertele au fost refuzate de fiica lor.

De asemenea, au precizat părinții, fiica lor este binevenită în casa familiei sale oricând, „în pofida prezentelor demersuri judiciare neaşteptate, profund umilitoare, nedrepte şi dureroase”, se arată în actele dosarului.

Plata unei pensii lunare ar duce la „plafonare și comoditate”

Părinții au solicitat judecătorilor să nu aprobe cererea fiicei explicând că plata unei pensii lunare ar fi periculoasă pentru dezvoltarea psiho-emoţională a tinerei, „prevenind-o de la posibilitatea de a-şi crea ea însăși un drum propriu, de care să fie mândră, ca urmare a muncii proprii, susţinută de inteligenţa nativă şi pregătirea pe care le are. Cu alte cuvinte, acest tânăr adult trebuie să îşi manifeste potenţialul nativ pe care îl are, nu să se plafoneze ca urmare a comodităţii pe care i-ar putea-o asigura veniturile părinţilor săi”, se arată în actele dosarului.

Instanța a dat dreptate părinților, considerând ca inadmisibilă cererea tinerei. În motivarea refuzului, judecătorul a arătat că, într-adevăr, Codul Civil obligă părinții să ofere suport copilului major până la vârsta de 26 de ani, dacă acesta este încă la studii, dar în anumite condiții:

  • Este necesar ca instanța să constate că, în aparență, reclamantul se află în stare de nevoie și nu se poate întreține din munca sau bunurile sale.
  • În ceea ce privește starea de nevoie, aceasta desemnează situația unei persoane care nu-și poate satisface nevoile materiale firești, de hrană, îmbrăcăminte, locuință, medicamente, sau nevoile spirituale, legate de educație, pregătire profesională, evoluție spirituală.

Or, în cazul de față, părinții i-au pus la dispoziție fiicei lor casă în care să locuiască singură, hrană precum şi sume considerabile de bani, virate către aceasta frecvent, și chiar posibilitatea de a se angaja în regim part-time în domeniul în care studiază, acestea fiind motivele pentru care judecătorii au respins prima parte a cererii tinerei.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News