Comentează- Guvernul a cerut ajutorul studenților încă de la finalul lunii noiembrie, când printr-o Ordonanță de Urgență s-a legiferat faptul că studenții pot face o formă de voluntariat plătit în unitățile sanitare pentru a ajuta personalul medical.
- Raed Arafat spunea înainte de promulgarea textului de lege, citat de Digi24, că studenții ar urma să lucreze pe posturi de asistenți medicali.
- Aceștia au fost sunați și repartizați la nivel central și urmează să își preia sarcinile la spitale din toată Moldova
„Trebuie să fim puternici”
„Vrem să dăm o mână de ajutor”
„Nu am de gând să dau înapoi”
„Pentru mine viitorul e aici.”
Sunt mesajele studenților care pleacă în linia întâi, în spitalele COVID, pentru a-i ajuta pe asistenții medicali istoviți după 10 luni de luptă cu noul coronavirus.
Beneficii pentru studenți în programul lansat de Ministerul Sănătății
Ordonanța promulgată de Guvern vizează studenții aflați în anii IV, V și VI la Medicină Generală și pe cei din anii III și IV de la Asistență Medicală Generală, care ar urma să primească o indemnizație de 2.500 de lei pe lună pentru o perioadă de două luni, considerată stagiu de practică în unitățile sanitare. În plus, studenții care vor fi repartizați în alte centre din alte localități decât cele de domiciliu vor avea transportul, cazarea și o masă pe zi asigurate, plus o indemnizație de 20 de lei pe zi.
Din Iași, aproximativ 300 de studenți au răspuns pozitiv la apelul autorităților și s-au înscris pe liste pentru a fi repartizați în unitățile medicale unde medicii nu mai fac față.
Unii profesori se opun deciziei Guvernului
Textul de lege nu a fost privit cu ochi buni de toate cadrele didactice din instituțiile de învățământ superior medical. Spre exemplu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof.dr. Viorel Scripcariu, a atras atenția că studenții nu vor putea face față și la practică, și la activitatea didactică, fiindcă sistemul de la UMF Iași este hibrid, cu cursuri desfășurate la sediul universității.
„Ce se va întâmpla cu ei, vor recupera, nu vor recupera orele? Și, chiar dacă sistemul de învățământ ar fi exclusiv online, ce vor face, își iau laptopurile cu ei la Terapie Intensivă și le pun pe un monitor ca să intre la ore?”, a spus rectorul pentru Libertatea.
Mama, asistentă medicală, model de determinare
Studenții cu care a vorbit ziarul susțin însă că vor să vină în spitale tocmai pentru a-și completa activitatea practică pe care nu au mai putut-o face în pandemie. Gabriela Săcăluș, studentă în anul al IV-lea la Facultatea de Medicină a UMF Iași, spune că a ales să vină ca voluntar tocmai pentru că îi lipsește practica din spital, dar a vrut și oportunitatea de a se confrunta „cu adevăratele provocări ale meseriei”.
Mama sa este asistentă medicală și a văzut-o venind acasă de la începutul pandemiei încărcată cu problemele sistemului copleșit de cazuri și de lipsa echipamentelor necesare.
„«Trebuie să fim puternici», asta mi-a zis mama încă de la început. Spitalele sunt suprasolicitate, medicii sunt epuizați, este deficit de personal și mă gândesc că, dacă dăm și noi o mână de ajutor, poate reușim să contribuim la îndreptarea situației. Ne-am simți mai utili, fiindcă avem și noi frustrările noastre”, spune Gabriela.
Nu, nu îmi este frică, trebuie să fim puternici cum zice mama
Gabriela, studentă la UMF Iași:
Tânăra povestește că s-a întrebat, încă de la începutul pandemiei, ce ar fi făcut dacă avea 30 de ani, era medic și ar fi fost „în mijlocul furtunii”.
„Depinde de caracterul fiecăruia”, răspunde tot ea.
Banii de la Guvern, prima ocazie de a fi plătit pentru servicii medicale
În aceeași cheie vede și reacția colegilor la vestea că pot face practică în spitale și să ajute în efortul luptei împotriva COVID-19. Unii au fost pasivi și s-au concentrat pe studii, alții au fost triști că au aflat prea târziu de oportunitate și nu s-au înscris la timp.
„Părerile sunt împărțite. Cei mai mulți colegi se gândesc la facultate, dar poate așa am șansa să învăț lucrurile practice care mi-au lipsit în pandemie. Componenta financiară nu a fost neapărat importantă, dar m-a încurajat gândul că e prima ocazie pe care o avem să facem ceva în domeniu și să fim plătiți”, crede Gabriela.
Aceasta a fost sunată de ISU București și i s-a transmis că a fost repartizată la un spital din județul Bacău. Regretă că nu poate să facă practică în orașul ei de baștină, în Vrancea, unde, dincolo de faptul că ar fi mai aproape de casă, știe și că nevoia de personal este mare.
„Este destul de greu pentru că mă duc zilnic la facultate, nu avem doar cursuri din fața calculatorului. Programul e full, dar voi face naveta și sper să ne înțeleagă și profesorii în anumite situații.”
Oricum, vreau să văd dacă pot să fac față și nu am de gând să dau înapoi, decât să stau în casă, prefer să ajut cum pot. Sunt optimistă.
Gabriela, studentă la UMF Iași:
„Speram să pot să fiu de ajutor, atâta tot”
Diana Budescu, din anul al V-lea, s-a înscris pe listele de voluntari încă din martie, de când era o primă discuție că Guvernul voia o evaluare a capacității studenților de răspuns în cazul pandemiei. S-a înscris, s-a pregătit și a tot așteptat să sune telefonul și să fie chemată undeva. Oriunde. Telefonul a sunat abia la început de decembrie, când a aflat că este repartizată la Spitalul Parhon din Iași.
„Speram să pot să fiu de ajutor, atâta tot”, povestește Diana. Nici nu a știut, susține ea, în primă fază, că ar putea fi plătit voluntariatul – a crezut că era aceeași situație ca în martie, când se făceau liste și erau sunați cei de care era nevoie.
Studenta povestește că a încurajat-o să facă acest gest chiar ezitarea unor cadre medicale, de care a aflat din relatările presei: concedii medicale luate în pandemie, demisii, solicitări de transfer la alte spitale etc.
„Exact asta m-a determinat să mă înscriu. Încă de când am început Facultatea de Medicină mi-am dat seama că a fi medic presupune anumite riscuri. Acest virus este unul nou, dar nu înseamnă că nu trebuie să fim obișnuiți cu astfel de agenți patogeni. Nu am fost de acord cu acea atitudine a celor care se îndepărtau când era nevoia mai mare. Înțeleg că poate au mai fost probleme de familie, unele personale din cauza cărora refuzau să se implice”, spune Diana.
„Viitorul meu este aici”
E încrezătoare că, fiind tânără, este mai în siguranță decât persoanele aflate în grupele de risc și spune că este pregătită sau, cel puțin, atât de pregătit cât poate fi un student în anul al V-lea.
„Am făcut deja doi ani de practică în spital și am fost foarte dezamăgită când nu am putut să merg în spitale în această vară. Am spus că pentru mine viitorul meu e aici.”
În grupa Dianei sunt opt studenți, dintre care patru s-au înscris pentru a face voluntariat. Colegii ei au fost foarte deschiși ideii, le-a plăcut noțiunea de a putea ajuta și speră să-și echivaleze practica făcută în spitale cu unele stagii pe care le-ar fi făcut la facultate, dacă nu era pandemie.
Studenții văd de la ore epuizarea profesorilor care sunt și medici
Tot la Spitalul Parhon din Iași a fost repartizată și Bianca Profire, aflată în ultimul an de studii, al VI-lea, la Facultatea de Medicină Generală. Bianca e în asentimentul colegelor ei: dorința nu a fost salariul de două luni oferit de Guvern, ci a pornit cu motivația de a ajuta, de a pune umărul la efortul medicilor. Bianca povestește că i-a văzut pe profesorii de la UMF la ore, tot mai apăsați de pandemie de la o lună la alta.
Sigur că la început vedeam la ei frica de necunoscut, care era mult mai mare, nimeni nu știa ce e cu virusul acesta, dar acum a apărut și o oarecare obișnuință. Însă epuizarea se vede, mai ales cea psihică, chiar dacă sunt din prima linie sau nu, mereu te gândești că dacă pacientul este infectat sau are simptome și nu vrea să-ți spună.
Bianca, studentă UMF:
Majoritatea colegilor ei, care s-au înscris în program, consideră că practica o să îi ajute pe viitor, gândindu-se că „orice practică în plus la facultate contează”. Speră să recupereze o parte dintre noțiunile pe care le-ar fi făcut în cadrul stagiilor clinice și care acum îi lipsesc.
„Mă bucur că, spre deosebire de alte universități, încă facem stagii clinice în format fizic, fiindcă nu se pot face doar online”, spune studenta.
Aceasta nu se duce în spitale lipsită complet de frică, dar are încredere că acum, având acces la echipamente de protecție, va putea să se întoarcă acasă, în siguranță, și să-și termine și licența anul acesta.