Costuri noi pentru proiecte vechi. România cumpără studii pe care le are de 57 de ani

În luna martie, premierul Grindeanu anunţa: “Podul Brăila-Tulcea este prins în Masterplan şi în imediata perioadă se va termina studiul de fezabilitate. Ministrul transporturilor ne-a spus că documentaţia este spre finalizare şi că, undeva în lunile maiiunie, proiectarea şi execuţia vor fi urcate pe SEAP”.

Anunţul de participare pentru proiectarea şi execuţia “Podului suspendat” peste Dunăre la Brăila a fost validat vineri, 28 aprilie, şi poate fi vizualizat în SEAP.

Așa arată podul gândit în trecut de specialiștii români

Au apărut datele tehnice ale proiectului înainte de a se licita proiectul

Conform datelor oficiale, lăţimea totală a podului suspendat de la Brăila va fi de 31,7 metri. Calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie de 3,50 m lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 m. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,80 m.

Podul suspendat va fi poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52, pe drumul principal Brăila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina).

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

De unde a ştiut beneficiarul că e pod suspendat?

Prima întrebare a unui specialist: de unde a ştiut beneficiarul că va fi pod suspendat, nu hobanat? Apoi, de unde a ştiut detaliile construcţiei, dacă proiectul încă nu a fost licitat şi, ca atare, încă nu există?

Aceste întrebări îşi găsesc răspunsul în cartea “Podurile viitorului pe Dunărea de Jos”, scrisă de regretatul inginer Gheorghe Buzuloiu, carte pe care ne-a pus-o la dispoziţie un specialist în domeniu.

În volum se arată că studiile pentru un pod la Brăila au început în 1960. Acel studiu, cu un caracter orientativ, a fost reluat şi finalizat în 1988 de statul român. “Analizele variantelor de amplasament au fost reluate în perioada anilor 2000 – 2004, când s-au propus în completare traversări în aval la kilometrul 166 şi în amonte la kilometrul 175. Sinteza studiilor a fost publicată în revista Drumuri Poduri nr.63 din 2001, Revista Antreprenorul nr.3 din 2002 şi în ziarul Univers Ingineresc nr. 10 din 2004”, se arată în carte. Volumul conţine datele tehnice şi desenele planurilor vechi, care, comparate cu cele noi, sunt izbitor de asemănătoare.

Am întrebat Guvernul României de ce seamănă planurile pe care le cumpără România acum cu cele pe care le-a realizat tot statul român. Încă aşteptăm un răspuns.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Citește și: EXCLUSIV / Proiectantul primei autostrăzi românești trage un semnal de alarmă: România a proiectat „drumuri ucigaşe”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro